Cuprins
- 1. IDENTIFICAREA PROBLEMEI DE CERCETAT ŞI DEFINIREA TEMEI 3
- 2. DEFINIREA OBIECTIVELOR ŞI IPOTEZELOR CERCETĂRII 4
- 2.1. FORMULAREA IPOTEZELOR GENERALE ŞI A IPOTEZELOR STATISTICE 4
- 2.1.1. STABILIREA IPOTEZELOR GENERALE 4
- 2.1.2. STABILIREA IPOTEZELOR STATISTICE 4
- 2.2. STABILIREA OBIECTIVELOR CERCETĂRII 6
- 3. PROIECTAREA ŞI REDACTAREA CHESTIONARULUI AVÂND ÎN VEDERE TEMA GENERALĂ DE CERCETARE 7
- 3.1. PREZENTAREA CHESTIONARULUI ÎN FORMA LUI FINALĂ 7
- 3.2. ANALIZA LEGĂTURILOR DINTRE ÎNTREBĂRI 12
- 4. CONSTITUIREA EŞANTIONULUI 14
- 4.1. STABILIREA POPULAŢIEI CERCETATE 14
- 4.2. DETERMINAREA MĂRIMII EŞANTIONULUI 14
- 4.3. ALEGEREA METODEI DE EŞANTIONARE 15
- 5. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR 15
- 6. TESTAREA IPOTEZELOR CERCETĂRII 25
- 6.1. TESTAREA IPOTEZELOR ÎN CAZUL PROCENTULUI 25
- 6.2. TESTAREA IPOTEZELOR ÎN CAZUL MEDIEI 26
- 6.3. TESTAREA LEGĂTURILOR DINTRE VARIABILE 26
- 7. CONCLUZII ŞI PROPUNERI 30
Extras din proiect
1. Identificarea problemei de cercetat şi definirea temei
Statisticile arată că, în ultimele două decenii, din ce în ce mai puţini elevi dedică o parte din timp pentru a citi cărţi. Acest fapt îi îngrijorează atât pe profesorii de limba şi literatura română, cât şi pe părinţi, dar şi pe cei preocupaţi de destinul cărtii, de la autori şi editori, până la bibliotecari.
Se pleacă de la premiza că există o diferenţă şocantă între ceea ce ar citi copiii şi ceea ce li se oferă.
Ei îşi manifestă interesul faţă de cărţi care să aibă ca eroi personajele la mare modă precum: vrăjitorii, dragonii sau magicienii, sau faţă de subiecte de actualitate sau istorii cu copii de vârsta lor. Li se oferă în schimb o bibliografie şcolară deloc atractivă, care este practic aceeaşi bibliografie din de foarte mulţi ani încoace, cu câteva cosmetizări.
Copiii sunt mai tentaţi de telefoanele mobile şi de jocurile pe calculator şi citesc din ce în mai puţin, însă e-book-urile ar putea să readucă literatura printre preferinţele celor mici.
Astfel, tehnologia i-ar putea încuraja pe tineri să citească.
Pornind e de la aceste premize se intenţionează să se urmărească şi să se identifice Opiniile, atitudinile şi comportamentele elevilor din clasele V – VIII din municipiul Braşov cu privire la citirea cărţilor de către aceştia.
2. Definirea obiectivelor şi ipotezelor cercetării
2.1. Formularea ipotezelor generale şi a ipotezelor statistice
2.1.1. Stabilirea ipotezelor generale
1. În general, elevii citesc din ce în ce mai puţine cărţi educaţionale sau culturale.
2. Un procent relativ ridicat de elevi împrumută cărţi de la bibliotecă.
3. În general, elevii citesc o carte pe lună.
4. În general, elevii cumpără dicţionare, atlase, auxiliare şcolare.
5. În general, editurile nu sunt cunoscute de elevi.
6. În general, elevii nu acorda o importanţă deosebită cititului.
2.1.2. Stabilirea ipotezelor statistice
Ipoteza nulă: H0
Ipoteza alternativă: H1
1. H0: Cel mult 50% din elevi citesc cărţi.
H1: Mai mult de 50% din elevi citesc cărţi.
2. H0: Elevii braşoveni din clasele gimnaziale cheltuie în medie cel mult 30 lei pe lună pentru a cumpăra cărţi.
H1: Elevii braşoveni din clasele gimnaziale cheltuie în medie mai mult de 30 lei pe lună pentru a cumpăra cărţi.
3. H0: Cel mult 40% din elevi acordă o importanţă deosebită cititlui.
H1: Mai mult de 40% din elevi acordă o importanţă deosebită cititului.
4. H0: Nu există legătură între alte titpuri de activităţi din timpul liber şi cititul cărţilor.
H1: Există legătură între alte titpuri de activităţi din timpul liber şi cititul cărţilor.
5. H0: Nu există diferenţă între obişnuinţa băieţilor şi cea a fetelor cu privire la cititul cărţilor.
H1: Există diferenţă între obişnuinţa băieţilor şi cea a fetelor cu privire la cititul cărţilor.
6. H0: Nu există diferenţă între cărţile cumpărate şi cele citite de elevi.
H1: Există diferenţă între cărţile cumpărate şi cele citite de elevi.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Opiniile, Atitudinile si Comportamentele Elevilor din Clasele V-VIII din Municipiul Brasov cu Privire la Citirea Cartilor de Catre Acestia.doc