Piața vinurilor din România

ISTORICUL VINULUI

Marele scriitor britanic William Shakespeare spune ca „vinul bun e o creatura familiara buna daca e folosit cum trebuie”.

Mai multe marturii istorice arata ca strugurii au fost folositi pentru prepararea vinului inca din perioada Egiptenilor, undeva in anul 2500 I.Hr

Primele podgorii se presupune ca au existat in Orientul Mijlociu. Dupa cum se stie si in Vechiul Testament se face referire la vin. Miraculoasa licoare exista inca de pe vremea grecilor antici si a civilizatiei etrusce. Secole mai tarziu vinul a fost utilizat in bisericile crestine in procesul sacrificarii, lucru ce adus la supravietuirea acestei bauturi bahice dupa caderea imperiului roman.

Romanii au dus obiceiul cultivarii vitei de vie si a producerii vinului in intrega Europa de Vest in mod special in valea Rinului – Franta, Germania si in Austria, pe cursul Dunarii. Asemenea calatoriilor efectuate de Columb si alti celebri exploratori cultivarea vitei de vie a ajuns in Mexic, America de Sud, Africa de Sud, Australia si California. In zilele noastre vinul este produs pe toate continentele din multe de soiuri de struguri.

De fapt vinul e rezultatul fermentatiei strugurilor. Dintre miile de soiuri de struguri unul singur – vitis vinifera – este folosit in producerea vinului in aproape toata lumea. Din aceasta specie au fost dezvoltate aproape alte 4000 de alte varietati de struguri.

Cele mai frecvente varietati de vin sunt : Riesling, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Gewurztraminer, Sauvignon Blanc si Muscat.

Continutul bogat in zahar al soiului Vitis vinifera e principalul motiv pentru care acest soi de struguri se regaseste in aproape toate tipurile de vin. Daca au un continut scazut in alcool sunt instabile si vulnerabile in fata bacteriilor. Soiurile de struguri ce deriva din Vitis Vinifera au culori variate, de la verzui-galben pana la visiniu, roz, rosu aprins, purpuriu sau albastru-negru. Culoarea unui vin rosu este data de coaja strugurilor. De regula sucul rezultat din struguri este incolor, desi unele soiuri pot avea o culoare rozalie sau rosiatica.Exista insa si comercianti sau producatori proprii care fac vin si din alte fructe. Spre exemplu sucul de mere, fermentat, constituie o bautura pe care multi o considera un alt tip de vin. Din pere se prepara bautura numita Perry si exista de asemenea vinuri facute din cirese, prune si diverse fructe de padure. Bauturile produse din aceste fructe au o concentratie de 12% alcool iar cand sunt combinate cu tarie, concentratia creste pana la 20%.Principalele categorii de vin sunt: de masa, tare si spumant. Aceste clasificari depind de tehnicile de productie.

In ceea ce priveste istoria vinului de pe teritoriul tarii noastre, asa cum spune legenda, zeul vinului s-a nascut în Tracia, pe teritoriul României de astazi. În aceasta zona, producerea vinului este o ocupatie ce dateaza din secolul 7 î.e.n. Abundenta si calitatea vinurilor produse de catre daci (locuitorii acestei parti a Traciei) era atât de vestita, încât marele rege dac Burebista, în dorinta de a pune capat incursiunilor popoarelor migratoare, a ordonat distrugerea tuturor viilor. Bineînteles, nu toate viile au fost dezradacinate si, în scurt timp, alte vii au fost plantate.

Dupa ce Dacia a fost cucerita de catre romani (în anul 106), pe monezile batute în noua provincie era reprezentata o femeie careia doi copii îi ofereau struguri, ca simbol al principalei bogatii a tarii. În timpuri mai recente, evolutia industriei vinului din România a fost influentata de catre patru momente importante din istoria tarii: strânsele legaturi cu Franta de-a lungul secolului 19, strânsele legaturi cu Germania si Austria din perioada interbelica, instaurarea comunismului în 1948 si liberalizarea economica de dupa 1989. România a întretinut strânse legaturi cu Franta de-a lungul secolul 19: cultura franceza, educatia si ingineria erau foarte apreciate, iar franceza era limba uzuala pentru cei educati. În momentul în care filoxera a lovit podgoriile românesti, era normal ca viticultorii de aici sa ceara asistenta tehnica si ajutor practic colegilor lor francezi. Ca rezultat, marea majoritate a viilor plantate post-filoxera au fost de provenienta franceza, cum ar fi: Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay ori Sauvignon Blanc. De aceea varietatile respective sunt cultivate în România de mult mai mult timp ca în restul tarilor din estul Europei. O alta consecinta a schimbarii de orientare, în favoarea Germaniei si Austriei, în perioada de dintre cele doua razboaie, a fost introducerea pe piata româneasca a spritului: vin ce se bea acompaniat de apa minerala. Si astazi, în România, spritul este un mod foarte popular de a bea vinul, de aici rezultând si preferinta consumatorilor (dar si a producatorilor) români pentru vinurile albe seci, din moment ce acestea dau cel mai bun sprit. În timpul perioadei comuniste au fost dezvoltate trei genuri de societati producatoare de vin: statiunile de cercetari viticole, intreprinderi de stat pentru industrializarea vinului si cooperative agricole, legate într-un fel sau altul de intreprinderile de stat. Liberalizarea economiei românesti, de dupa 1989, nu a afectat societatile de cercetare din domeniul viei si vinului; pe de alta parte, viile aflate în patrimoniul cooperativelor agricole au fost privatizate, iar intreprinderile si societatile vini-viticole de stat au fost deja privatizate.

GAMA SORTIMENTALA

Gama sortimentală a vinurilor produse într-o regiune sau o ţară joacă un rol major în definirea strategiei de marketing.În ţara noastră se produc, potrivit Legii viei şi vinului, următoarele categorii de vinuri (albe, roze şi roşii):vinuri de consum curent; vinuri de calitate superioară VS; vinuri cu denumire de origine controlată (DOC); vinuri cu denumire de origine controlată şi trepte de calitate (DOCC); cules la maturitatea deplină (DOCC-CMD); cules târziu (DOCC-CT); cules la înnobilarea boabelor (DOCC-CIB); îmbuteliat la producător;îmbuteliere specială; vin de vinotecă; vin medaliat; vin din butoaie alese; comoara pivniţei; rezervă; vin tânăr; vin maturat în baricuri; vinuri speciale ce cuprind vinurile spumante şi spumoase, vinuri aromatizate de tip vermouth şi pelin , precum şi cele alcoolizate.

Un impact puternica asupra pietei vinurilor din Romania il are compania Murfatlar. Murfatlar este lider pe piata de vinuri cu o cota de 30%. Altfel spus, una din 3 sticle cumparate In Romania este Murfatlar. De la albe la rosii si de la seci la dulci, vinurile Murfatlar acopera gama cea mai larga de produse. Mai mult de 50% din vinurile rosii consumate in Romania poarta marca Murfatlar, producator ce exporta in peste 15 tari, printre care USA, Marea Britanie, Germania, Finlanda, Danemarca, Israel si Japonia.