Program de Marketing pentru Lansarea Stațiunii Turistice Montane Rânca pe Piața Turistica a Europei

1.1.POTENŢIALUL TURISTIC AL JUDEŢULUI GORJ

Judeţul Gorj dispune de un important potenţial turistic reprezentat printr-un cadru natural pitoresc, prin monumente de artă şi arhitectură de mare valoare artistică, unele dintre ele, de un real interes internaţional precum şi de un valoros patrimoniu folcloric şi etnografic.

Meleagul gorjenesc este situat în partea de sud-vest a ţării, în nord-vestul Olteniei.

Se învecinează cu judeţele Caraş Severin, Dolj, Hunedoara, Mehedinţi şi Vâlcea, ocupă o suprafaţă de 5.602 km², fiind un judeţ de mărime mijlocie, care se suprapune aproape în intregime bazinului hidrografic al cursului mijlociu al Jiului, care străbate judeţul de la nord la sud.

Cadrul natural

Atractivitatea peisajului geografic cu variate forme de relief, bogaţia pădurilor care împodobesc arealul montan al judeţului, reţeaua hidrografică modelatoare de chei şi defilee spectaculoase, prezenţa apelor minerale, mediul climatic favorabil pentru practicarea unor forme variate de turism fac din judeţul Gorj o destinaţie turistică pentru toate categoriile de turişti, indiferent de anotimp.

Relieful zonei cuprinde o mare varietate de forme de relief care sunt grupate în trei mari unitţăi morfologice, bine delimitate altitudinal, geologic şi geomorfologic (munţi, dealuri subcarpatice şi de podiş).

Unităţile montane

Masivele montane existente în judeţ fac parte din grupa Carpaţilor Meridionali. Prezenţa unei litologii foarte rezistente (graniţe, şisturi cristaline) exprimă netezimea interfluviilor, suspendarea lor faţă de văile puternic adâncite, înălţimile de peste 2.000 de metri, agresivitatea modelării glaciare (circuri, văi glaciare, custuri, morene, roci mutonate, lacuri glaciare) atestă frumuseţile de peisaj prezente aici. Existenţa unei bariere sudice de calcare jurasice explică numeroasele forme carstice care apar la periferia munţilor şi care măresc atractivitatea turistică.

Pe teritoriul judeţului Gorj, munţii reprezintă 30% din suprafaţă, acestia fiind prezenţi prin culmile lor sudice:

A.Muntii Valcan cu inaltimi de 1946 m în Vf Oslea şi 1681 m în Vf Straja se desfasoara intre raurile Jiu,Cerna şi Motru.Culmile sunt usor accesibile cu plaiuri deschise presarate de numeroase stane.Formatiunile calcaroase de pe ramura sudica a muntilor,intre Tismana şi Susita,explica existenta unor chei şi pesteri cu un aspect spectaculos:pesterile-Cioaca cu brebenei,Closani, Fusteica, Isvarna, Cheile Bistritei,Baltii,Susitei şi Sohodolului.

În cadrul acestei unitati montane exista un numar impresionant de trasee turistice (23),care permit cunoasterea de catre turisti a frumusetilor peisajului.

B. Muntii Parang cuprinsi intre raurile Jiu şi Oltet,cu orientare vest-est,au inaltimi maxime de 2519 m în Vf Mandra,2337 m în Vf Mohoru şi 2136 m în Vf Papusa. Urmele glaciatiunii cuaternare se desfasoara pe o lungime de 10 km, pe custura principala Mandra-Mohoru.De aici se desprind custuri secundare, marcand cel mai complex nucleu glaciar din zona.Astfel numeroasele lacuri glaciare din bazinele superioare ale Jietului,Lotrului,Latoritei,Gilortului maresc valoarea peisagistica a acestei arii montane.Pe culmea sudica apar roci calcaroase unde s-au dezvoltat cheile Oltetului,Galbenului,Pesterile Polovragi,Pestera Muierii,precum şi alte forme carstice mai deosebite(doline,polii)

C.Muntii Godeanu se desfasoara pe o arie ingusta în partea de nord-vest a judetului.Culmile muntoase au altitudini medii intre 1800-2000 m.

Altitudinile cele mai importante se gasesc în Vf. Micusa- 1824 m, Vf. Balmezu- 1456 m, Vf. Arcanu- 1760 m.

Varietatea peisajului este data de netezimea platformelor de eroziune,aspectul mai greoi al culmilor, de urme ale eroziunii glaciare.Rocile calcaroase prezente aici au condus la aparitia unor forme carstice deosebite:Cheile Cernei,Cheile Cernisoarei, Pestera cu Corali.

Realizarea complexului hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana au marit gradul de accesibilitate turistica în Munţii Vâlcan şi Godeanu.

Unitaţile deluroase subcarpatice şi de podiş

Pe teritoriul judeţului se desfaşoara dealurile Subcarpatilor Getici, cu doua aliniamente de dealuri,cu altitudini medii intre 300 – 600 m.

Intre ultimele culmi montane şi primul aliniament de dealuri sunt prezente un şir de depresiuni submontane mai restrans ca suprafaţã:Cerna pe râul omonim,Racovita pe raul taraia, Polovragi pe raul Oltet,Baia de Fier pe Galbenu,Novaci pe Gilort,Stanesti pe Susita Verde, Bumbesti Jiu pe Jiu, Runcu pe Jales,Celei pe Tismana, Pades pe Motru.

Dupa un alt aliniament de dealuri se desfasoara o arie depresionara mai largă Târgu.Jiu-Câmpu Mare, o adevarată piaţă de adunare a apelor.

Aria colinară se continuă spre sud cu dealuri mai scunde, cu o structură monoclină, cu bogate resurse de zăcământ (petrol, gaze, lignit) ce aparţin Podişului Getic. Acest spaţiu subcarpatic şi de podiş prezintă peisaje mai puţin atractive, regiunea fiind intens populată, terenurile având în majoritate utilizări agricole.

Atractive rămân localităţile unde se face simţită prezenţa apelor minerale sau a unor obiective cultural istorice deosebite.

Vegetaţia şi fauna

Vegetaţia judeţului Gorj prezintă urmatoarea etajare pe verticală :

- etajul pajiştilor alpine cuprinde marile înălţimi, culmile calcaroase, abrupturile stâncoase şi grohotişurile. Aici sunt prezente specii de jnepeni, ienuperi, tufe de afin, coacaz, smârdar şi multe specii ierboase de tipul gramineelor sau al unor plante cu flori colorate. Este domeniul drumeţiei montane prin panoramele pitoreşti ce se desprind de aici .

- etajul padurilor de conifere se desfasoara intre 1400-1700 m, mai ales pe versantii nordici,speciile predominante fiind molidul şi bradul.Prezenta acestor paduri completeaza valorile de peisaj şi creaza o ionizare negativa a aerului,benefica în climatoterapie.

- etajul padurilor de foioase acopera indeosebi versantii sudici unde se gasesc în amestec cu exemplare de conifere.Pe culmile sudice ale muntilor Parang şi Valcan apar fagetele pure sau pe alocuri în amestec cu gorun sau carpen.Arealul stejaretelor din zona deluroasa s-a redus foarte mult în favoarea terenurilor agricole.

Un loc aparte îl ocupă prezenţa castanului comestibil pe pantele calcaroase adapostite, asociat uneori cu alunul tercesc, cu specii mezotermofile (corn, darmox, păducel, scumpie, liliac salbatic etc.).

Vegetaţia judeţului Gorj, care cuprinde aproximativ 2000 de specii din care 110 specii sunt mediteraneene, 13 pontice, 36 balcanice, 26 balcano-dacice, specii care joaca un rol esential în esential în diversificarea formelor de turism ce pot fi practicate în judet(drumetie, recreere şi odihna, week-end,cunoastere stiitifica)

Fauna judetului este foarte variata şi bogata, culmile alpine şi circurile glaciare adapostesc capra neagra(Parang-Gauri,Gheresul,Rosiile,Valcan-Oslea).In padurile de foioase şi de amestec specii precum:ursul, mistretul, lupul, cerbul, caprioara, au o mare valoare cinegetica.Apar şi unele specii caracteristice faunei mediteraneene:vipera cu corn,broasca testoasa de uscat, care constituie adevarate curiozitati stiintifice.Pitorescul padurilor din aria montana şi deluroasa este amplificat de un mare numar de pasari şi insecte, cu rol cinegetic, remarcandu-se cocosul de munte şi ierunca.Numarul mare de specii,cinegetice explica şi cabanele de vanatoare prezente indeosebi prezente indeosebi în Muntii Parang şi Valcan. Apele lacurilor de munte, atât cele glaciare cât şi cele de baraj sunt bogate în păstrav. Cursurile superioare şi mijlocii ale râurilor Jiu, Jieţ, Gilort, Olteţ sunt unanim considerate un paradis al pescarilor sportivi prin prezenţa speciilor de păstrav, mreană, moioagă, clean şi scobar.