Proiect achiziții - uși de interior

ARGUMENT

Motivul pentru care am ales ca produs „uşa de interior” este faptul că în România, în momentul actual, piaţa construcţiilor (decoraţiunilor şi designului, arhitecturii ) este în plină dezvoltare şi exploatare, aşadar cred că producerea şi comercializarea acestui tip de produs poate aduce profituri importante.

De menţionat totodată, că ţara noastră dispune de resurse accesibile (lemnul), ceea ce faciliteaza procurarea materiei prime pentru producători.

Deşi există concurenţă puternică în acest domeniu pe plan naţional, nu este de neglijat faptul că suntem un important jucător pe piaţa exporturilor în acest sector, deci există şi posibilitatea extinderii pe plan internaţional.

De asemenea, piaţa electronicelor şi electrocasnicelor este un segment în continuă dezvoltare, lucru ce determină şi opţiunea mea de a integra un sistem electronic (rama foto LCD) în produsul ales. Necesitatea unei inovaţii de acest gen (uşi de interior cu rama foto LCD integrata) are beneficii multiple pentru clienţi (în principal, acoperă nevoia de personalizare, oferă siguranţă pentru familiile ce au copii, conferă un aspect modern încăperii fiind uşi pe şine).

In plus aceasta rama foto este dotata cu tehnologia touchscrean, aducand o nota de inovatie locuintei. Personalizarea spatiilor in care locuim este tot mai importanta in zilele noastre, de aceea aceasta usa cu rama foto LCD incorporata, este evolutia vichilor postere pe care, in trecut obisnuiam sa le lipim pe usa si pe pereti.

Acum staticul a devenit dinamic iar oamenii se pot bucura de tot ce ii inconjoara.

1. Analiza pieţei

1.1 Introducere în domeniul industriei lemnului

România, ţară europeană cu 21,6 mil. locuitori şi cu un PIB în anul 2008 de 98,5 miliarde Euro, are o suprafaţă de 238.391 km.p., din care 26,7% este acoperită cu păduri (70% fiind în munţi). Fagul este specia lemnoasă principală (36%), urmată de răşinoase (30,7%), stejar (11,0%) etc .

Începutul industriei româneşti de mobilă a început după anul 1900. Astfel, în anul 1915 funcţionau 12 fabrici de mobilă şi 70 de tâmplării, iar în anul 1944 erau 73 fabrici de mobilă şi 86 de tâmplării - care produceau uşi, ferestre şi piese de mobilă.

Din anii '50 a început construcţia a noi fabrici de mobilă, cu maşini şi utilaje la nivelul perioadelor respective, iar în anul 1990 se realiza mobilă în 497 fabrici care funcţionau, în principal, în structurile organizatorice ale unor combinate sau mari întreprinderi de prelucrare a lemnului. După anul 1990, toate aceste unităţi de producţie a mobilei au fost reorganizate ca societăţi comerciale, care sunt şi în prezent în funcţiune.

În anul 2003 erau înregistrate peste 3.876 societăţi comerciale avand ca obiect principal de activitate fabricarea mobilei, din care cca. 80 sunt întreprinderi mari, cca. 295 sunt întreprinderi mijlocii, iar celelalte sunt întreprinderi mici. În afară de acestea, funcţionează ateliere de mobilă cu mai putin de 10 angajaţi, precum şi unităţi de producţie pentru mobilă în cadrul unor societăţi comerciale cu alt obiect principal de activitate.

Fabricile româneşti de mobilă au fost proiectate şi realizate ca sisteme complet integrate, fără cooperari cu alte fabrici sau secţii specializate în producţia de prefabricate din lemn şi de componente. În ceea ce priveşte utilarea acestora, majoritatea fabricilor şi-au modernizat parţial dotările, dar fără să ajungă la nivelul performanţelor pe plan extern, ceea ce afectează nivelul productivităţii muncii şi al calităţii produselor.

Privind tipurile de mobilă fabricate, acestea acoperă toată gama de mobilier: pentru locuinţe, pentru birouri, pentru şcoli, pentru spaţii comerciale şi social-culturale, etc., accentul fiind pus atât pe mobila de epocă, imitând stiluri vechi, cât şi pe mobila modernă, corespunzător cerinţelor pieţei interne şi externe.

Structura principalelor sortimente de mobilă românească este următoarea: dormitoare - 12,5%, sufragerii - 21,9%, mobilier pentru birouri - 2,6%, mobilier tapiţat - 7,7%, bucătării - 2,8%, scaune - 10,6%, mic mobilier - 22% şi alte sortimente - 19,9%.

Peste 50% din producţia de mobilă este din lemn de fag, 20% - din stejar, 15% - din răşinoase şi restul, din alte esenţe lemnoase.

Forţa de muncă folosită în industria mobilei este de cca. 89.400 persoane, care reprezintă 6,3% din totalul forţei de muncă din industria României.

Producţia de mobilă realizată in anul 2005 a fost de 1.195 mil. Euro, din care circa 75% a fost exportată.

În industria mobilei din România, societăţile comerciale sunt cu capital privat. Nu există monopol în producţia de mobilă sau în comercializarea acesteia, iar exportul de mobilă este liberalizat în totalitate. Volumul exportului de mobilă românească, în anul 2005, a fost de 896 mil. Euro, din care 77% s-a livrat în ţările UE (în principal, în Germania - 17%, în Franţa - 18,25%, în Olanda - 8,1%, în Italia - 12,5%). Exportul de mobilă românească reprezintă 4% din totalul exporturilor romăneşti.