Reorganizarea Structurală a Mediului Business

CAPITOLUL 1.

PERSPECTIVE

1.1 MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI

“Dumnezeu ne-a făcut pe toţi capabili să reuşim”

Thomas J. Stanley

În ultimii ani în mediile socio-profesionale internaţionale cel puţin două teme ţin capul de afiş al majorităţii dezbaterilor: globalizarea şi revoluţia industrială, trecerea spre societatea informaţională. Sunt fără-ndoială două realităţi incontestabile ale perioadei prezente care în elanul lor necontenit au generat o serie de transformări în mediul socio-economic. Se vorbeşte tot mai des şi mai mult despre economia bazată pe cunoaştere, a apărut o nouă ordine în mediul business. Ca urmare, organizaţiile sunt obligate să-şi reorienteze strategiile concurenţiale pentru a putea face faţă noilor provocări. Convergenţa tehnologiilor a atins un vârf de iceberg (şi probabil nu se va opri aici), astfel că, de pildă, diferenţele dintre un telefon mobil, o cameră digitală sau un calculator sunt tot mai mici.

România nu reprezintă, nici pe departe, o excepţie de la această stare de fapt. Situaţia se prezintă cam la fel şi pe meleaguri dâmboviţene, însă cu o puternică notă de originalitate, că doar nu ne puteam dezminţi. Firmele româneşti sunt obligate să facă faţă noilor provocări pentru a putea supravieţui sau pentru a-şi pune în practică planurile de expansiune economică. România trebuie să facă primii paşi de ieşire din paradigma unei economii bazate pe factori (forţă de muncă ieftină şi resurse naturale), către o economie bazată pe investiţii şi chiar inovare. Succesul unei afaceri nu mai este determinat nici pe departe de combinarea eficientă a factorilor tradiţionali de producţie, ci de managementul optim al bunurilor intangibile şi a celor tangibile. Potrivit majorităţii specialiştilor în domeniul managementului, peste 70% din succesul unui business este asigurat de activele intangibile şi doar 30% de cele tangibile. Pornind de la premisa că în viitorul apropiat voi fi un prosper om de afaceri în sensul acesta va trebui sa am în calcule un sistem de colectare de date capabile să descopere viitoarea (nişă), piaţa de desfacere, dezvaluindu-i cerinţele ce nu sunt încă satisfăcute. Băncile de clearing, băncile comerciale, brokerii, specialişti în publicitate, firmele de contabilitate, serviciile guvernamentale si organizaţiile profesionale, toate acestea constituind surse de date interne şi internaţionale necesare afacerilor. Aşadar informaţia este arma. Indiferent de mediul managerial informaţiile sunt accesibile în permanenţă sub cele mai diverse forme reîmprospătând şi completând, în mod constant sfera cunoaşterii.

Un motiv care m-a determinat să încep acest demers este acela că, în calitate de viitor absolvent de ştiinţe economice, voi face parte şi eu din excedentul de ofertă de muncă pe acest domeniu de activitate.

Fără a avea pretenţia realizării unui demers ştiinţific propriu-zis, cred totuşi că rezultatul va fi unul bun, iar gradul de originalitate şi utilitate cât mai ridicat.

1.2 REORGANIZAREA STRUCTURALĂ A MEDIULUI BUSINESS. O „NOUĂ ORDINE ECONOMICĂ”

“Noua cunoaştere a răsturnat lumea pe care o ştiam şi a zguduit stâlpii puterii care o ţineau la un loc. Privind peste ruine, gata încă odată să creăm o nouă civilizaţie, ne aflăm cu toţii de acum, la nivelul zero. ”

Alvin Toefler

Încercarea de a face un remember economicului românesc, cu tot specificul său, presupune în primul rând încadrarea acestuia într-un context global. Apare, deci, ca o necesitate obiectivă identificarea acelor factori care influenţează şi au potenţialul de a influenţa într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat economia globală, în general, şi economia românească, în special.

1.2.1 ORIZONT INTERNAŢIONAL

Noua economie, în care economiile moderne sunt considerate mai degrabă sisteme adaptive dinamice decât sisteme inchise de echilibru, schiţează mişcări structurale evidente, provocând de multe ori un “efect de domino”, atât la nivel naţional cât şi internaţional (în cazul celor mai influente economii). John Houghton şi Peter Sheehan în lucrarea “A Primer on Knowledge Economy” definesc noua economie sau economia bazată pe cunoaştere ca fiind acea economie care a depăşit pragul de dezvoltare dincolo de care cunoaşterea reprezintă resursa cheie. Ce face ca această cunoaştere să devină atât de importantă- Există o mulţime de factori, cei mai importanţi fiind: progresul înregistrat în IT&C, creşterea vitezei de dezvoltare a noilor tehnologii, competiţia la nivel global, liberalizarea pieţelor, schimbarea continuă a cererii determinată de creşterea ponderii persoanelor cu venituri medii şi mari (care dezvoltă o cerere sofisticată, de produse de bună calitate), creşterea importanţei calităţii vieţii.

În noua economie, economia globală a cunoaşterii, baza dezvoltării nu mai este informaţia, ci cunoaşterea, adică informaţia inteligent diseminată („intelligence”). Informaţia nu mai reprezintă doar o masă amorfă de date, ci devine suportul logistic al interconectării globale, cunoaşterea ce validează lanţurile de valoare. În opinia lui Karl Erick Sveiby, cunoaşterea are acum 4 caracteristici: 1. este tacită; 2. este orietată spre acţiune; 3. se bazează pe reguli şi 4. se modifică în mod constant.

Mutaţiile din societate se răsfrâng adânc şi asupra mediului business, obligat să-şi regândească obiectivele şi strategia, de la nivel global până la nivelul fiecărei organizaţii, în mod individual. Contextul economic este schimbat, drept urmare priorităţile şi ţintele organizaţiilor vor fi altele.