Satisfacția privind cantina Titu Maiorescu

Reflecţia asupra alimentaţiei este plasată în centrul a numeroase cercetări şi lucrări, întrucât hrana constituie un factor fundamental în menţinerea echilibrului, armoniei şi sănătăţii corpului fiinţei umane. Numeroase sintagme precum „mens sana in corpore sano” sau „eşti ceea ce mănânci” transformă acest subiect, alimentaţia, într-unul de o importanţă majoră.

Fig. 1 - Piramida alimentaţiei sănătoase

Iniţial, este necesară o trecere în revistă a terminologiei de bază. Accentul fiind pus pe alimentaţie, trebuie precizat faptul că aceasta este definită, cel mai frecvent, ca un proces complex de introducere în organism a substanţelor nutritive şi de transformare a lor în compuşi chimici relativ simpli, utilizaţi pentru formarea şi reînnoirea ţesuturilor şi a organelor corpului, precum şi ca izvor de energie. Alimentaţia constituie condiţia de bază a existenţei organismelor vii în natură şi latura cea mai importantă a schimbului de substanţe dintre organism şi mediu, reprezentând principala legătură cu acesta. Termenii de aliment, respectiv alimentaţie, provin din latinescul alimentum, acesta din urmă, la rândul său, derivând din alem = a hrăni. De cele mai multe ori, prin aliment se înţelege un produs în stare naturală sau prelucrată, care conţine substanţe necesare organismului pentru întreţinerea activităţii vitale.

O ramură importantă a alimentaţiei o constituie alimentaţia publică, aceasta din urmă având ca scop producţia şi distribuţia de mâncare şi băuturi, respectiv, după caz, pregătirea preparatelor culinare şi a produselor de cofetărie-patiserie, distribuţia lor şi a altor mărfuri alimentare cât şi crearea unei ambianţe favorabile pentru consumul produselor în cadrul firmei.

Firmele care au ca obiect de activitate alimentaţia publică sunt cuprinse - în cadrul structurii economice - în sectorul serviciilor. În cadrul raportărilor statistice, activitatea se înregistrează, analizează şi raportează pe 2 grupe distincte. Din prima grupă fac parte restaurantele, iar celei de a doua grupe îi corespund barurile, cantinele, precum şi alte unităţi de preparare a hranei.

Pentru a identifica caracteristicile acestei activităţi, în primul rând vom porni de la definirea conceptului de serviciu. Astfel, prin serviciu înţelegem activitatea prin care se satisfac cerinţele materiale şi spirituale ale populaţiei, agenţilor economici şi a instituţiilor şi care nu se exprimă direct şi imediat prin produse, în sensul de bun tangibil.

Este esenţial de precizat faptul că şi atenţia noastră s-a oprit asupra alimentaţiei publice, dar ancheta întreprinsă are în vedere doar un aspect minor al acestui subiect global. Exemplificând, cercetarea în cauză s-a axat strict pe evaluarea nivelului de satisfacţie oferit de serviciile şi produsele unei cantine studenţeşti (respectiv cantina Titu Maiorescu).

Scopul cercetării

Scopul cercetării de faţă îl constituie evaluarea gradului de satisfacţie rezultat în urma consumului produselor şi serviciilor oferite de cantina Titu Maiorescu studenţilor Universităţii Alexandru Ioan Cuza, cazaţi în complexul Târguşor-Copou.

Prezentarea generală a cantinei Titu Maiorescu

Cantina-Restaurant Titu Maiorescu din Iaşi este situată în campusul studenţesc cu acelaşi nume. A fost dată în folosiţă începând cu anul 1965 şi modernizată de mai multe ori de-a lungul anilor, ultima având loc în perioada 2007-2008. Suprafaţa cantinei este de aproximativ 1000 metri pătraţi, cu o capacitate de 400 de persoane pe serie.

Accesul nu se face pe baza de cartelă, fiecare student putându-şi stabili meniul în funcţie de buget şi preferinţe. Preţurile sunt convenabile, iar mâncarea gustoasă, oferindu-se o varietate de preparate culinare cu specific românesc. Programul de funcţionare a cantinei este de luni până sâmbătă, între orele 12:00 şi 20:30.