Studiu de caz - gradul de internaționalizare al companiei British Petroleum

1. PREZENTAREA COMPANIEI BRITISH PETRLOEUM

BP este o companie producătoare de petrol și gaze cu sediul la Londra, Marea Britanie. BP este una dintre cele mai mari companii producătoare de petrol și gaze din lume, oferind clienților săi combustibil pentru transport, energie pentru încălzire și lumina, servicii de vânzare cu amănuntul și produse petrochimice pentru obiecte de zi cu zi.

1.1. Apariția companiei

Istoria BP are o lungă și controversata apariție, povestea originilor sale fiind ancorate în imperii și războaie. Totul a început în 1901, când un magnat de origine britanico-australiană pe nume William Knox D’Arcy a câștigat o concesie în Persia (acum Iran), pentru a exploata petrol dintr-o zona arida și accidentată a țării, în partea de sud-vest. Șapte ani mai târziu, după ce aproape renunțase, D’Arcy a lovit vârful unui bogat zăcământ sulfuros, aproape de locul unde Alexandru cel Mare a susținut că a văzut lumina unui lichid negru ce ardea deasupra pământului. Astfel, compania de petrol anglo-persană a pornit de la ceea ce avea să devină cea mai mare descoperire de zăcământ de petrol din istoria sa. Guvernul britanic a devenit acționarul principal al companiei în ajunul Primului Război Mondial datorită incitării zgomotoase a lui Winston Churchil – atunci șef al marinei britanice – care a văzut în Persia surse de combustibil infinite pentru flota britanica aflată în plin proces de modernizare.

1.2. Evoluția companiei. Povestea BP, de la prima extracție la energiile de azi

1901 – 1908: Primul petrol. Un început nesigur

• mai 1901, William Knox D’Arcy căștigă concesia în Persia pentru a exploata petrol.

• mai 1908, după 7 ani de căutări eșuate William Knox D’Arcy descoperă primul zăcământ de petrol.

1909 – 1924: Istoria timpurie. Lupta pentru succes

• 14 aprilie 1909, Compania Petrolieră Anglo-Persană (APOC) este încorporată ca o filială a Companiei Petroliere Burmah. APOC și omul de afaceri armean Calouste Gulbenkian au fost forțele motrice din spatele creări Turkish Petroleum Company (TPC) în 1912.

• 1914, APOC deținea 50% din acțiunile TPC.

• 1923, Burmah îl angajează pe viitorul prim-ministru Winston Churchil ca și consultant, pentru a face lobby guvernului britanic pentru a permite APOC să aibă drepturi exclusive asupra resurselor de petrol persane. Aceste drepturi au fost acordate cu succes.

1925 – 1945: Prin al II-lea Război Mondial. Progresul pe fondul turbulențelor

• 1925, TPC primește concesiunea pentru resursele de petrol mesopotamiene de la guvernul irakian sub mandate britanic.

• 1935, Rezā Shāh solicită comunității internaționale să se refere la Persia ca “Iran”, fapt care a schimbat numele APOC la AIOC (Compania Petrolieră Anglo-Iraniană).

• 1939, Marea Britanie intră în cel de-al doilea Război Mondial și dintr-o dată benzina devine un bun raționalizat. BP, Shell și alte mărci pe piața din Marea Britanie sunt consolidate împreună într-un combustibil generic etichetat “Pool”.

1946 – 1970: După război. Schimbări mari, noi prespective

• 1954, AIOC a devenit British Petroleum Company. După lovitura iraniană de stat din 1953, o societate holding “Iranian Oil Participants Ltd” a fost fondată în octombrie 1954, iar British Petroleum a fost un membru fondator al acestei companii cu 40% din acțiuni.

• 1953, BP s-a extins dincolo de Orientul Mijlociu și a intrat pe piața din Canada, prin achiziționarea unui pachet minoritar din Calgary pe baza Triad Oil Company și s-a extins în continuare în Alaska, în 1959.

• 1965, BP a fost prima companie care a extras petrol din Marea Nordului.

• 1967, uriașa cisternă petrolieră Torrey Canyon a fost bombardată la ordinele primului-ministru al Liberiei de la acea vreme. Acest lucru a provocat o uriașă deversare de petrol.

• 1969, BP a fost redenumită BP Canada.

1971 – 1999: Sfărșitul unui secol. Găsirea unui nou impuls

• 1971, activele companiei BP au fost naționalizate în Libia și în Nigeria în 1979.

• 1973, luptele sporite pentru supremația petrolului între țările din Orientul Mijlociu, precum și șocurile prețului petrolului care au urmat crizei petrolului din 1973, au dus la pierderea accesului direct al BP la cea mai mare rezervă de aprovizionare cu țiței.

• 1979, Revoluția Islamică și noul regim al lui Ayatollah Khomeini au pus capăt existenței de 70 de ani a BP în Iran, confiscând toate activele companiei în Iran.

• 1981-1990, Sir Peter Walters a fost președintele companiei. Aceasta a fost epoca strategiei de privatizare a guvernului Thatcher. Guvernul britanic a vândut în întregime participațiile sale în companiei în mai multe tranșe între 1979 și 1987.

• 1987, BP a negociat achizționarea Britoil, precum și a restului de acțiuni tranzacționate public de Standard Oil of Ohio.

• 1989, Walters este înlocuit de Robert Horton. Horton a scos diferitele niveluri de management din Head Office.

• 1982, activele din operațiunile din aval ale BP Canada au fost vândute către Petro Canada.

• 1984, Standard Oil din California a fost redenumit Chevron Corporation; și a cumpărăt Gulf Oil – cea mai mare fuziune din istorie, la acel moment.

• 1985, pentru a respecta regulamentul anti-trust, Chevron a vândut câteva stații Gulf și o rafinărie din estul Statelor Unite către BP și Cumberland.

• 1995, John Browne, care a fost board ca director general din 1991, a fost numit director executive al grupului.

• 1998, BP a fuzionat cu Amoco (fosta Standard Oil of Indiana) devenind BP Amoco Plc.