Cuprins
- ARGUMENT pag. 2
- CAP. I. CONDITII SI METODE DE PORNIRE pag. 4
- CAP. II. CONSTRUCŢIA INSTALAŢIEI DE PORNIRE CU DEMAROR ELECTRIC pag. 6
- CAP. III. TIPURI DE DEMAROARE pag. 8
- CAP. IV. METODE DE UŞURARE A PORNIRII MOTOARELOR. pag. 12
- BIBLIOGRAFIE pag. 15
- ANEXA 1. pag. 17
- ANEXA 2. pag. 18
Extras din proiect
ARGUMENT
Motoarele termice reprezintă sisteme (motoare) care transformă energia termică a unui combustibil în lucru mecanic, prin evoluţia unui fluid de lucru, numit fluid motor.
Evoluţia fluidului motor se realizează prin intermediul mecanismului motor şi a altor mecanisme auxiliare care constituie ansamblul motorului termic cu piston.
Ca orice motor în el se realizează transformarea unui tip de energie în lucru mecanic. Aceasta nu se poate realiza fără pierderi. Bilanţul termic al unui motor cu ardere internă este definit astfel:
- energia chimică a combustibilului 100 %
- energia mecanică utilă => 25 – 40 %
- consumul de energie al mecanismului auxiliar => 10 %
- pierderi prin fluidul de răcire => 20 – 25 %
- pierderi prin frecări => 10 %
- pierderi prin gazele de evacuare => 20 – 25 %.
Fiecare din aceste elemente ale bilanţului energetic al motorului face obiectul unor studii importante de creştere a energiei mecanice utile şi scădere (a celorlalte) pentru a putea obţine un randament maxim al conversiei.
Aceasta trebuie să ducă la creşterea performanţelor de economicitate care să conducă la o exploatare cu costuri cât mai reduse.
Criteriul de clasificare cel mai important îl constituie procedeul de aprindere care stă la baza diferenţierii motoarelor în două: motoare cu aprindere prin scânteie (m.a.s.) şi motoare cu aprindere prin comprimare (m.a.c.).
Modul de realizare al ciclului funcţional permite clasificarea motoarelor în motoare în patru timpi (ciclul se desfăşoară la patru curse ale pistonului) sau doi timpi (ciclul se desfăşoară la o rotaţie a arborelui cotit).
O catalogare sumară a motoarelor este următoarea:
1. Procedeul de aprindere: MAS – motor cu cap incandescent – motor convertibil
2. Starea de agregare a combustibilului folosit: Motor cu combustibil lichid – motor cu gaze – motor policarburant.
3. Procedeul de formare a amestecului
a. mas.cu carburator
b. m.a.s. cu injecţie de benzină
c. m.a.c. cu injecţie (Diesel)
d. Motor cu amestecător (gaz)
4. Modul de acţionare a pistonului:
a. Motor cu simplu efect
b. motor cu dublu efect
c. Motor cu piston rotativ
5. Dispunerea cilindrilor: Vertical, orizontal, inversat, înclinat, linie, V, X, boxer, H etc.
6. Ciclul motor: 4 timpi – 2 timpi
7. Sistem de răcire: lichid – aer
8. Metode de pornire:
a) Manuala
b) Cu motor auxiliar de pornire
c) Cu motor electric de pornire
Partea interesanta pentru mine este instalatia de pornire. Am ales aceasta tema de proiect pentru realizarea studierea mai aprofundata a acestui sistem. Cred, ca prin acest proiect am avut mult de castigat in privinta pregatirii mele in domeniul automobilelor.
CAP. I. CONDITII SI METODE DE PORNIRE
Pornirea motorului termic se face prin asigurarea unei turatii minime arborelui cotit cu ajutorul sursei exeteriore de energie.Turatia minima depinde de tipul motorului si este determinata de necesitatea asigurarii unei depresiuni suficiente pentru formareasi umplera cilindrilor cu amestec carburant (sau aer la MAC), precum si de pregatirea lui pentru aprindere.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Constructia si Functionarea Demarorului Electric.doc