Încercarea frânelor

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Mecanică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 18 în total
Cuvinte : 5029
Mărime: 577.77KB (arhivat)
Publicat de: Aurel Bodea
Puncte necesare: 7

Extras din proiect

1.1 Metode de măsurare a performanţelor sistemelor de frânare şi aparate folosite

Încercarea sistemelor de frânare a automobilelor în primă fază se poate face prin masurarea deceleraţiei în momentul frânării.

Cele mai simple determinari de acest tip sunt cele ce urmaresc masurarea deceleratie maxime, cu ajutorul decele-rometrelor. Acestea sunt aparate simple, de tip inertial cu masa lichida sau solida, care se fixeaza pe podeaua automo¬bilului, pe parbriz sau in alt loc vizibil. Unele decelerometre, cu constructie mai evoluata, permit inregistrarea variatiei deceleratiei in timp.

Decelerometrul cu lichid (fig. 1.1) este format din doua rezervoare Rt si R2 care comunica intre ele printr-un canal ce contine jiclorul J1. in cele doua rezervoare se afla un lichid cu densitate mare (mercur). Partile superioare ale rezervoarelor sunt prevazute cu cate un tub (T1 si T2).

Fig. 1.1 Decelometrul cu lichid

Acestea, la randul lor, comu¬nica atat la partea superioara cat si la cea inferioara, cea din urma comunicatie fiind controlata de jiclorul J2. in cele doua tuburi se afla un lichid colorat, cu densitate redusa, dar cu onctuozitate mare (de obicei un ulei). Jicloarele J1 si J2 si comunicatia superioara a tuburilor permit egalizarea nive¬lurilor mercurului si uleiului din cele doua zone ale aparatului.

In cazul franarii automobi¬lului, datorita fortei de inertie, o parte din mercurul aflat in rezervorul R1 va trece prin jiclorul J1 in rezervorul R2, producand o ridicare a nivelului din Rj si, implicit, impingerea in sus a uleiului colorat in tubul T2.

Cu cat deceleratia este mai mare, cu atat forta de inertie a mercurului va fi mai mare si deci o cantitate mai mare de mercur va trece din R1 in R2, determinand ridicarea la o cota superioara a uleiului inT2.

Dupa atingerea deceleratiei maxime, mercurul si uleiul tind sa revina in pozitiile initiale. Onctuozitatea ridicata a uleiului va face insa ca, pentru un timp scurt, dar suficient pentru a efectua citirea, pe peretii tubului T2 sa ramana o pelicula de ulei colorat care va indica nivelul maxim pana la care s-a ajuns in timpul franarii.

Decelerometrele cu mase inertiale solide pot fi pendulare sau cu deplasare rectilinie, prezentate în figura 1.2.

Fig. 1.2 Decelerometrul cu mase inertiale

Prima varianta (fig. 1.2) consta dintr-o masa 1 ce poate pendula in jurul articulatiei 4. Aparatul este prevazut cu un ac indicator 2 impins de masa pendulara prin umarul de sprijin 3. Acul indicator se roteste in jurul aceleiasi articulatii 4, insa insa cu o usoara frecare, suficienta pentru a-1 mentine in pozitia de deviere maxima corespunzatoare deceleratiei maxime dezvoltate in timpul procesului de franare.

Aparatul este prevazut cu ventuzele 5 pentru prindere pe parbrizul automobilului. Dupa fixarea pe parbriz se regleaza pozitia aparatului astfel incat masa pendulara 1si sageata 2 sa se afle in dreptul originii scalei gradate.

in timpul franarii, asupra masei pendulare actioneaza forta de inertie si greutatea, a caror rezultanta trece prin centrul articulatiei 4.

Daca unghiul maxim de pendulare a fost α, rezulta:

Fi = G tg α, sau m amax = m g tg α,

unde m este marimea masei pendulare, iar g este acceleratia gravitationala.

De aici rezulta:

amax = g tg α .

Deci deceleratia maxima in timpul franarii este direct propor¬tionala cu tangenta unghiului de pendulare maxima. Scala apara¬tului poate fi, in consecinta, eta-lonata direct in unitati de acceleratie.

O varianta imbunatatita a dece-lerometrului pendular este prezen¬tata in figura 1.3, rezolutia acestei variante fiind mult imbunatatita datorita angrenajului dintre masa pendulara si acul indicator.

Fig. 1.3 Decelerometrul pendular

Un decelerometru inertial cu deplasare liniara este prezentat in figura 1.4. Masa inertiala se desprinde in timpul franarii de surubul micrometrie. Daca deceleratia este suficient de mare, masa inertiala vine in contact cu surubul micrometric si inchide astfel circuitul electric care va duce la aprinderea becului de semnalizare.

Daca se doreste sa se verifice capacitatea unui sistem de franare de a realiza o anumita valoare maxima a deceleratiei automobilului, se regleaza surubul micro-metric in pozitia corespunzatoare valorii respective, dupa care se efectueaza proba.

Preview document

Încercarea frânelor - Pagina 1
Încercarea frânelor - Pagina 2
Încercarea frânelor - Pagina 3
Încercarea frânelor - Pagina 4
Încercarea frânelor - Pagina 5
Încercarea frânelor - Pagina 6
Încercarea frânelor - Pagina 7
Încercarea frânelor - Pagina 8
Încercarea frânelor - Pagina 9
Încercarea frânelor - Pagina 10
Încercarea frânelor - Pagina 11
Încercarea frânelor - Pagina 12
Încercarea frânelor - Pagina 13
Încercarea frânelor - Pagina 14
Încercarea frânelor - Pagina 15
Încercarea frânelor - Pagina 16
Încercarea frânelor - Pagina 17
Încercarea frânelor - Pagina 18

Conținut arhivă zip

  • Incercarea Franelor.doc

Alții au mai descărcat și

Studiul Sistemului de Frânare

STUDIUL SISTEMULUI DE FRÂNARE I.Rolul sistemului de frânare Fig. 1.1 Ansamblu disc frână Sistemului de frânare are rolul: - de a reduce viteza...

Proiectarea procesului tehnologic și matriță sau ștanță pentru o piesă cilindrică

Sa se proiecteze procesul tehnologic si stanta sau matrita pentru obtinerea piesei din figura 1. Materialul utilizat este TDA3 ( tabla decapata...

Te-ar putea interesa și

Proiectarea instalației de incărcare-descărcare - cargou mărfuri generale 7800 TDW

INTRODUCERE: Navele moderne se caracterizează prin viteze de marş ridicate. De aceea, timpul de parcurgere a unei curse este de acelaşi ordin de...

Perfecționarea Standului de Laborator pentru Incercarea Franelor și Cuplajelor Electromagnetice

1.Introducere: 1.1. Tema lucrării Perfecţionarea standului pentru verificarea franelor si cuplajelor electromagnetice cu destinatie de laborator,...

Ambreiaj Hidrodinamic

Argument Ţinând seama de necesitatea întocmirii unei documentaţii de specialitate pentru obţinerea diplomei de mecanic am ales tema “ Ambreiajul...

Cerințe tehnice privind montarea, punerea în funcțiune și verificarea tehnică a macaralelor

CAPITOLUL I CERINŢE TEHNICE PRIVIND MONTAREA SI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A MACARALELOR 1 GENERALITĂŢI 1.1 Scop Prezenta prescripţie tehnică face...

Formele taxelor vamale și impactul lor asupra relațiilor internaționale

Capitolul 1 - Conținutul economic al taxelor vamale Taxele vamale, ca impozite indirecte, sunt integrate în sistemele fiscale în contextul...

Încercarea autovehiculelor rutiere

1. Clasificarea incercarilor 2. Incercarea motorului. Trasarea caracteristicilor functionale. 3. Incercarea motorului. Caracteristica de dozaj....

Sistemul de Frânare - Clește pentru Demontat Arc Rapel

Mi-am ales ca temă de studiu „ Sistemul de frânare – cleşte pentru demontat arc rapel” deoarece este o parte componentă a mecanicii unui automobil...

Impactul Energetic al Sistemelor de Transport Asupra Resurselor Energetice

INTRODUCERE Lucrarea abordeaza problemele legate de utilizarea carburanţilor (benzine, motorine, carburanţi speciali), lubrifianţilor (uleiuri...

Ai nevoie de altceva?