Etiologia Gastritelor

I NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Introducere şi obiective

Importanţa studierii etiologiei gastritelor rezidă din faptul că gastrita, sau inflamaţia mucoasei gastrice, nu este o boală singulară, ci mai mult un grup de boli care produc modificări ale mucoasei gastrice, dar care prezintă manifestări clinice, caracteristici histologice şi patologice diferite Cunoaşterea factorilor etiologici care au produs modificările inflamatorii ale mucoasei gastrice, duce la o mai bună cunoaştere a patogeniei bolii şi o abordare terapeutică mai eficientă care să trateze afecţiunea nu doar din punct de vedere simptomatic ci şi etiologic şi patogenic

Obiectivele acestui studiu sunt identificarea principalelor forme etiologice de gastrite, stabilirea incidenţei şi frecvenţei acestora şi identificarea implicaţiilor terapeutice pe care le presupune cunoaşterea etiologiei

Material şi metodă

Studiu a fost efectuat pe un lot de 66 de pacienţi, internaţi în Clinica Universitară Medicală I a Spitalului Clinic Judeţean Sibiu, în perioada aprilie 2004 – iunie 2005, având ca diagnostic de internare gastrita, confirmat endoscopic

Acest studiu se constituie drept o anchetă de tip prospectiv şi retrospectiv de tip transversal, bazată pe propriile investigaţii, informaţiile oferite de anamneză prelevată de la pacienţi şi pe investigaţiile paraclinice luate din foaia de observaţie

Rezultate

Rezultatele studiului arată următoarea etiologie: gastrita Tip A – autoimună - 4 pacienţi (6,1%), gastrita Tip B – HP + - 18 pacienţi (27,3%), gastrita Tip C, produsă de factori chimiotoxici 59 pacienţi, (89,4%) din care: AINS+ 22 pacienţi, (33,3%); alcoolică 11 pacienţi, (16,6%); de reflux 20 pacienţi, (30,3%), uremică 5 pacienţi, (7,5%), forme speciale de gastrită – GPH – 13 pacienţi, (19,7%)

Pe lângă factorii etiologici am identificat o serie de factori de risc, cu un potenţial rol în favorizarea apariţiei gastritei Aceştia sunt în legătură cu comportamentul pacientului, mai ales cu consumul de toxice: cafea, tutun, alcool, cu alimentaţia şi stress – ul psihic

Tratamentul a constat în utilizare următoarele clase de medicamente în asociere şi mai rar ca monoterapie: reglatoarelor motilităţii gastrice, 72,7% din pacienţi; antisecretoarele (71,2%), antiacidele 62 1%; mucoprotectoarele 10,6% din pacienţi

Pe lîngă acestea, identificarea factorului etiologic a determinat utilizarea: Misoprostolului în gastrita AINS la 11 pacienţi, (50%), în gastrita autoimună, VIT B12 în proporţie de 100% (4 pacienţi), în gastrita HP+ s-a utilizat schema de eradicare a HP+ („tripla terapie”) în 50% din cazuri

Lucrarea de faţă reprezintă un studiu asupra unui lot de 66 de pacienţi, internaţi în Clinica Universitară Medicală I a Spitalului Clinic Judeţean Sibiu, în perioada aprilie 2004 – iunie 2005, având ca diagnostic de internare gastrita

Acest studiu se constituie drept o anchetă de tip prospectiv şi retrospectiv de tip transversal, bazată pe propriile investigaţii, informaţiile oferite de anamneză prelevată de la pacienţi şi pe investigaţiile paraclinice luate din foaia de observaţie

La baza alegerii pacienţilor în vederea formării lotului de studiu a stat:prezenţa diagnosticului de gastrită, confirmat endoscopic, pentru care s-au efectuat următoarele investigaţii, utilizând tehnicile uzuale ale Spitalului Clinic Judeţean Sibiu:

- Examen radiologic cu substanţă de contrast;

- Examen endoscopic;

- Examen histologic;

Pentru susţinerea diagnosticului de gastrită au fost utile de asemenea:

- Motivele internării;

- Examenul clinic obiectiv, insistând pe examenul aparatul digestiv;

Pentru identificarea factorilor de risc şi etiologici implicaţi în apariţia gastritei la aceşti pacienţi, s-a făcut o anamneză minuţioasă cu accent pe următoarele aspecte:

- Antecedente personale patologice;

- Condiţii de viaţă şi muncă;

- Comportament:

- Consum de alcool (cantitate, calitate);

- Consum de cafea;

- Consum de tutun – calcularea IT;

- Alimentaţie (calitativ, cantitativ, norme de igienă alimentară);

- S-a încercat cuantificarea stress -ului psihic utilizând sacra analog-vizuală (13) Prin această metodă, pacientul şi-a atribuit un calificativ stress -ului psihic cuprins între 0 şi 10, prin comparaţie cu o situaţie imaginară relaxantă, identificată cu calificativul 0, apoi cu o situaţie imaginară extrem de solicitantă din punct de vedere psihic (ex: pacientul a fost rugat să se identifice cu pilotul unui avion de pasageri care tocmai a fost anunţat de existenţa unui material explozibil la bord ), identificată cu calificativul 10

- Medicaţia de fond administrată înaintea internării (AINS,etc )

S-au urmărit şi investigaţiile paraclinice suplimentare care au adus informaţii asupra etiologiei:

- Hemoleucograma (Hb, Ht, MCV, MCH, );

- Leucocite (formula leucocitară);

- Teste inflamatorii: VSH, Fibrinogen, PCR;

- Glicemie;

- Investigarea funcţiei renale: acid uric, uree, creatinină;

- Teste pentru hemoragii oculte – Adller, Gregerson;

- Ecografie abdominală – dimensiuni VP;

- Identificare infecţiei HP – examen histologic;

- Anticorpi anti – factor intrinsec;

- Anticorpi anti – celulă parietală;

- Deficit vitamina B12 şi factor intrinsec;