Studiul prin metode fizice a diferențelor

Introducere

Aspirina este unul dintre cele mai cunoscute medicamente de la noi din ţară şi are multiple efecte benefice asupra omului: analgezic (împotriva durerilor minore), antipiretic (împotriva febrei) şi antinflamator iar folosit pe termen lung reduce riscul apariţiei infarctului. A fost printre primele medicamente cunoscute descoperite încă din secolul al V-lea de către Hipocrate (fizician grec).

Spectroscopia Raman este metoda cu care am ales să analizez tipurile de aspirină prezentate în lucrare deoarece este o metodă modernă descoperită de mai bine de 70 de ani şi este bazată pe absorbţia moleculară şi a tipurilor generate prin reacţie de suprafaţă prin care se poate elucida foarte bine compoziţia şi concentraţia diferiţilor compuşi chimici. Datorită progreselor tehnologice din ultimii ani spectroscopia Raman a ajuns să fie larg folosită în cercetările chimice şi farmaceutice.

Scopul lucrării este de a pune în evidenţă structura, calităţile farmaceutice, dar şi diferenţele de compoziţie dintre speciile de aspirină produse la noi în ţară şi în Germania.

Lucrarea este compusă din următoarele capitole: „Aspirina”, „Spectroscopia Raman”, „Rezultate experimentale” şi „Concluzii”.

În primul capitol „Aspirina” am prezentat caracteristicile din punct de vedere structural şi principalele aplicaţii medicale pe care le are aspirina.

Capitolul doi „Spectroscopia Raman” prezintă informaţiile despre spectroscopia Raman pe baza căreia am realizat aceste determinări.

Al treilea capitol „Măsurători experimentale” sunt prezentate spectrele Raman ale diferitelor tipuri de aspirină şi sunt discutate rezultatele obţinute.

Lucrarea se încheie cu un capitol de concluzii.

Capitolul 1

Aspirina

1.1 Prezentare generală a aspirinei

Aspirina, sau acid acetilsalicilic, este un medicament din familia salicilatelor, folosit în general ca un analgezic împotriva durerilor minore, ca antipiretic împrotriva febrei, sau ca anti-inflamatoriu. În plus, aspirina are un efect anticoagulant (adică, face sângele mai subţire), şi este folosit pe termnul lung ca să minimalizeze riscul de infarct. Are numele sistematic de acid 2-acetoxibenzoic, iar formula este: C6H4(OCOCH3)CO2H, cu punctul de topire de 136 ºC (277 ºF), punctul de fierbere de 140 ºC (284 ºF) iar structura tridimensională şi bidimensională este prezentată mai jos:

Figura 1 Figura 2

În figura 1 atomii gri sunt reprezentaţi de C, cei roşii sunt atomii de O, iar cei albi sunt atomii de H.

Aspirină pe care am ales-o pentru studiu este produsă de compania Bayer din Germania şi este foarte cunoscută la noi în ţară.

Numele, sau marca, Aspirin a fost conceput de compania Bayer din Germania. Astăzi, termenul este folosit ca să se refere la acest medicament în general, şi la variantele care nu sunt produse de Bayer. În câteva ţări, cuvântul Aspirin se referă numai la versiunea produsă de Bayer – celelalte producţii a medicamentului se cheamă "acid acetilsalicilic".