Analiza Apei Minerale

ARGUMENT

Asa cum se stie, Terra cuprinde o succesiune de sfere geografice si anume barisfera, litosfera, atmosfera, hidrosfera si biosfera, fiecare dintre ele fiind obiectul de studiul al unei stiinte fundamentale - Geologia, Geomorfologia, Meteorologia, Hidrologia si Biologia. Asadar, Hidrosfera este una din cele 5 sfere geografice si ea a aparut in era precambiana, cand temperatura atmosferei a scazut sub punctul critic şi a permis combinarea atomilor de hidrogen si oxigen, dand nastere vaporilor de apa, care dupa scaderea temperaturii de 100oC s-au condensat si au cazut sub forma de ploaie pe litosfera primitiva, generand o suita de unitati acvatice. Unitatile acvatice existente pe Terra sunt marile si oceanele, cursurile de apa, lacurile, ghetarii, apele stagnante si apele subterane – minerale si termale.

De mii de ani, oamenii folosesc apele minerale datorita proprietatilor lor binefacatoare recunoscute generatie de generatie, dar explicate numai odata cu dezvoltarea stiintelor fizico – chimice si medicale. Romania are ape minerale multe si variate, pe care poporul nostru le apreciaza prin termeni sugestivi ca apa vie si apa de izvor.

Pornind de la premisa ca individualitatea apelor minerale consta tocmai in chimismul ei mi-am propus ca prin prezenta lucrare sa relev problematica acestor ape de la formare si pana la utilizare.

Lucrarea de fata este structurata in trei capitole. In primul capitol sunt dezbatute cateva date generale privind apele minerale, de la formarea lor si pana in momentul utilizarii. Lucrare se continua in capitolul II cu studierea proprietatilor fizico-chimice ale apelor. Pentru cercetari mai amanuntite ale apelor minerale mi-am propus, ca in lucrarea de fata, sa realizez un studiu cu privire la una din cele mai importante zone statiuni balneoclinaterice din tara noastra – statiunea Covasna. Lucrarea este incheiata cu cateva concluzii privind importanta apelor minerale de la origini si pana in prezent.

CAPITOLUL I

GENERALITATI

Apele minerale sunt ape subterane iesite la suprafata sub forma unor izvoare ale caror caracteristice sunt date de temperatura ridicata si /sau de compozitia chimica specifica determinata de un continut ridicat de saruri si gaze. Prezenta acestor ape este legata de existenta unor falii adanci, a unui relief vulcanic si/sau a unor zacaminte de petrol, gaz metan, sare sau carbuni. Exista numeroase si variate feluri de ape minerale rezultate tot din atatea feluri de izvoare. De regula apele minerale se clasifica urmatoarele categorii:

- ape carbogazoase cu un continut de CO2 de peste 1g/L;

- ape bicarbonate cu peste 1g HCO3/L ;

- ape carbogazoase alcaline, cu predominarea cationilor de Na si K;

- ape carbogazoase terroase, cu predominarea cationilor de Ca si Mg;

- ape sulfurate amare cu un continut de saruri de peste 1g/L;

- ape feruginoase cu un continut de Fe de peste 10 mg/L;

- ape sulfuroase cu un continut de S de peste 1mg/L;

- ape iodurate cu un continut de I de peste 1mg/L

Apele minerale prezinta o mare importanta, ata sub raport medical, cat si din punct de vedere alimentar. Sub raport medical, aceste ape se folosesc mai ales sub forma de cura interna, la tratarea unor boli cum sunt bolile gastrice, boli ale aparatului digestiv, ale cailor biliare si urinare, afectiuni hepatobiliarerahitism, stari alergice etc. Sub raport alimentar, apele minerale se folosesc atat pentru consum direct, cat si in industria alimentara pentru prepararea diferitelor bauturi racoritoare.

In tara noastra exista un numar mare de izvoare cu ape minerala, acestea constituind o mare bogatie a subsolului nostru. Pana in prezent au fost descoperite cateva mii de izvoare minerale, grupate in jurul unui numarde peste 500 de localitati.

In randul celor mai recunoscute localitati cu ape minerale medicale se numara Govora, Covasna, Olanesti, Calimanesti, Caciulata, Borsec, Slanic-Moldova, etc, iar iar intre localitatile cu cele mai renumiteape pentru consum alimentar se inscriu Buzias, Bacia, Biborteni, Borsec, Zizin, Vatra Dornei si multe altele.

1.1. Ipoteze privind geneza apelor minerale

Problema genezei sistemelor hidrominerale a fost mult discutata in cercul oamenilor de stiinta. Ea a grupat numerosi adversari si adepti ai unor ipoteze sau ai alteia. Cert este faptul ca specialistii au reusit, de-a lungul timpurilor, sa stabileasca multiple modele experimentale privind geneza apelor minerale. Unii au incercat sa elucideze procesul formarii acestor lichide prin intermediul unor procese de laborator, altii au vizat direct manifestarile „la zi” a emergentelor de ape minerale. Toate preocuparile in aceasta directie au permis treptat, treptat alcatuirea unui angrenaj interdisciplinar (geologii, chimisti, fizicieni, biologi, medici etc.) cu ajutorul caruia s-a reusit o formulare mai exacta a modului de aparitie a apelor minerale.

De-a lungul anilor au existat numeroase ipoteze privind originea apelor minerale, dar numai doua teorii au fost acceptate: originea vadoasa sau meteorica si originea juvenila.

Conform conceptului originii vadoase, apa minerala ar rezulta din apele superficiale meteorice infiltrate in sol si dirijate in circuit subteran de reteaua accidentelor tectonice, unde, sub imperiul gravitatiei, sunt obligate sa patrunda adesea in scoarta terestra la adancimi mari. Pe tot parcursul lor, apele minerale spala rocile strabatute, achizitionand, prin dizolvare, saruri minerale si gaze libere aflate in zonele adanci ale apei.

Apele juvenile s-au format prin unirea „hidrogenului juvenil” cu „oxigenul atmosferic”care prezinta un potential ridicat de patrundere in subteran pana la adancimi mari, acolo unde temperatura si presiunea sunt extrem de ridicate pentru a genera apa:

Conceptual originii juvenile, conform careia apa minerala ar proveni din zonele foarte adanci ale scoartei terestre si din cele ale mantalei superioare, isi pierde treptat sustinatorii. Ar fi vorba de apa provenita prin deshidratatrea magmei sau o apa de sinteza chimica pe baza gazelor care insotesc magma. Sustinatorii acestui concept pleaca de la considerentul ca magmele contin mai multa apa decat rocile cristalizate din care provin.