Blănurile Naturale

CAPITOLUL I

DESCRIEREA BLANURILOR

Din cele mai vechi timpuri omul a folosit blana animalelor sălbatice vânate, la confecționarea unei îmbrăcăminți care să-l apere de forțele naturii.

Blănurile erau înnodate pe umeri sau cusute una de alta cu ajutorul unor benzi subțiri din aceeași piele, al unor fibre vegetale și al lianelor, cu niște ace rudimentare, mai întâi din silex și apoi din metal.

Tehnica prelucrării și utilizării blănurilor și pieilor de animale ca îmbrăcămintei sau accesorii a continuat să se perfecționeze odată cu evoluția omului, de-a lungul întregii istorii, necesității urmându-I scopuri de înfrumusețare sau dorința de a fi în pas cu moda.

Termenul de blană include în ansamblu firele (fibrele) de păr și stratul în care sunt fixate, adică pielea (dermul).

Firele de păr ce alcătuiesc blana se diferențiază între ele după lungime, grosime, finețe și se separă, după aceste caracteristici, în trei grupe distincte:

- fire directoare - sunt lungi, mai groase, frecvent de formă fusiformă. Aceste fire participă la constituirea învelișului pielos într-un procent de 0.1-0.2% și dau blănii un aspect frumos accentuând desimea, bogăția și profunzimea. La unele animale ce au o viață legată de mediul acvatic –nutria, vidra- fibrele directoare sunt mai groase și aspre.

-fire țepoase – numite și jar sau spic, sunt mai scurte și mai subțiri decât precedentele, având frecvent o formă de lance cu vârful mai gros și puțin incubat, au o culoare omogenă sau diferențiată pe lungime. Spicul participă la formarea blănii intr-un procent de 1-2% și are un rol de protejare a pufului contra precipitațiilor și a infiltrărilor de impurități, evită împâslirea și contribuie la așezarea și aspectul uniform al părului.

- puful – constituie principala categorie de păr care participă la formarea blănii intr-un procent de 95-98%. Firele de puf sunt scurte, subțiri, fine, moi, de formă cilindrică uneori răsucite sau ondulate, au o culoare omogenă sau discontinuă, la palpare dau senzație plăcută. Puful are un rol important în izolarea termică și în protecția corporală la frig. Desimea pufului variază în funcție de anotimp. Blănurile cu un procent mai mare din aceste fire au o profunzime și o afânare mai mare a stratului de păr.

Pielea, al doilea component important al blănii, este constituită din trei straturi de țesuturi, fiecare având o structură celulară caracteristică.

Epiderma – este primul strat ce reprezintă 2-3% din grosimea pielii. Este un strat constituit din celule, keratinizate la suprafață și din celule vii la bază. Epiderma este un strat străbătut de fire de păr și are un rolimportant în apărarea celorlalte țesuturi ale pielii, deteriorarea ei duce la slăbirea fixării firelor de păr.

Dermul – al doilea strat principal al pielii este un strat gros în profunzimea căruia își au originea rădăcinile firelor de păr și glandele anexe. Este constituit din numeroase fibre de colagen, elastină, reticulină și stăbatut de multiple vase și filete nervoase.

Stratul hipodermic subcutanat de grăsime – constituie ultimul component al pielii și este situate între țesutul muscular al corpului și cel dermic. Este un strat ce se îndepărtează după prelucrarea primară a blănii întrucât menținerea lui chiar și în cantități reduse influențează negative calitatea blănii conservate, imprimînd blănii o culoare galbenă și reducând cu timpul din rezistența dermului.

I.1.FURNIZORI DE BLĂNURI

I.1.1. FURNIZORI DE BLĂNURI DIN NATURĂ

Animalele sălbatice ce viețuiesc în păduri și în zonele agricole au fost mult timp principalul furnizor de blănuri folosite în confecțiile vestimentare. Astăzi, pe întreg globul, schimbările continue ale mediului de viață al animalelor sălbatice, micșorarea suprafețelor păduroase, intensificarea și extinderea agriculturii, mai ales a monoculturilor, au redus numărul lor iar cererea de blănuri a depășit cu mult posibilitățile de procurare. Ca urmare, pentru asigurarea în continuare a materiei prime pentru confecții s-au înființat în ultimile decenii numeroase ferme de creștere în captivitate a celor mai solocitate specii de vânat: nutria, nurcă, vulpe. În următorul tabel enumăr speciile de animale furnizoare de blănuri.

SPECIA GREUTATEA CORPULUI (kg) LUNGIMEA PERIOADA DE RECOLTARE A BLĂNURILOR MOD DE JUPUIRE RAPORT LĂȚIME LUNGINE

CORP

(cm) COADĂ

(cm)

1 2 3 4 5 6 7

VULPEA ROȘIE 5-10 80-90 40-50 XII-II SAC ¼

VULPEA ALBASTRĂ 5-8 58-75 40-50 XII-I SAC ¼

VULPEA ARGINTIE 5-7 63-72 40-50 XII-I SAC ¼

VIDRA 6-15 XII-III SAC 1/7

NURCA 0,650-1,110 35-50 13-14 XI-III SAC 1/7

NUTRIA 5-10 50-80 - XI-IV SAC 1/5-1/6

DIHOR 0,500-1,200 32-45 15-20 X-III SAC 1/6-1/7

JDER DE COPAC 0,8-1,4 58-63 22-27 CU AUTORIZAȚII SAC 1/6

JDER DE PIATRĂ 1,1-1,8 37-44 23-26 XI-II SAC 1/5

VEVERIȚA 0,230-0,480 19,5-28 20-23 CU AUTORIZAȚII SAC 1/8-10

RÂS 10-48 92-150 15-20 X-III SAC 1/7

LUP 25-50 120-160 35-48 XII-III SAC ȘI COVOR ¼

HERMELINA 0,123-0,300 22-29 8-12 XII-II SAC 1/5

NEVĂSTUICĂ 0,60-0,130 16-23 4-5,5 XII-II SAC 1/6

BIZAM 0,7-1 48-58 - IX-III SAC 1/3

HÂRCIOG 0,150-0,380 22-28 2,8-6 VIII-XI COVOR ½

PISICA SĂLBATICĂ 5-10 50-80 25-45 XII-II SAC 1/5

CÂINE ENOT 4-8 65-80 15-24 XI-II SAC ¼

IEPURE SĂLBATIC 3,5-5 50-70 9-10 XII-I SAC ¼-1/5

IEPURE DE VIZUINĂ 1,3-22 38-45 4-8 XI-II SAC ¼

POPÂNDĂU 0,150-0,200 19,5-22 6-7,5 IX-X COVOR 1/3

CHINCHILA 0,200-0,400 25-30 10,5-17 X-IV SAC

VIEZURE 10-16 60-70 15-25 XI-XII COVOR ½-3

URS 250-440 167-257 1,08-1,2 CU AUTORIZAȚIE COVOR ½-3

MISTREȚ 150-350 150-200 15-20 1.X-28,-.II COVOR ½-3

Notă: raportul lățime/lungime a blănii constituie un ghid, pentru stabilirea corespunzătoare a dispozitivului(șipcă,scândură etc.) de întindere și uscare a pielii.

Blănurile de vânat aparținând diferitelor specii de animale sălbatice prezintă deosebiri nu numai de colorit, dimensiuni corporale, dar și în ceea ce privește rezistenșa la uzură a pielii și a părului.(tabelul 2).

Nr. crt. SPECIA PUNCTE

1 VIDRĂ 100

2 URS 95

3 CASTOR(BIBER) 90

4 MISTREȚ 80

5 NURCĂ(VIZON) 70

6 JDER DE COPAC 65

7 VULPE POLARĂ 65

8 RÂS 65

9 ZIBELINĂ 60

10 JDER DE PIATRĂ 55

11 MARMOTĂ 50

12 VULPE ROȘIE 50

13 VULPE ARGINTIE 50

14 BIZAM 45

15 NUTRIE 45

16 VULPE ALBASTRĂ 40