Cuprins
- CAP. 1. Stabilirea mărcilor de oţel pentru care se va realiza proiectul.
- 1.1. Definirea mărcii de oţel din punct de vedere al clasei de calitate şi a proprietăţilor mecanice şi chimice. Domeniul de utilizare.
- 1.2. Compoziţia chimică.
- 1.3. Caracteristici mecanice.
- 1.4. Recomandări ale producătorului referitoare la condiţiile de acceptare a laminatelor din oţelul respectiv.
- CAP. 2. Determinarea oportunităţii aplicării preîncălzirii înainte şi în timpul operaţiei de sudare.
- 2.1. Metode de determinare a temperaturii de preîncălzire.
- 2.2. Metode de verificare a temperaturii de preîncălzire.
- 2.3. Stabilirea temperaturii minime de preîncălzire pentru calităţile şi grosimile de
- material stabilite.
- CAP. 3. Calculul caracteristicilor mecanice ale materialului de bază în funcţie de compoziţia chimică.
- 3.1. Relaţii utilizate pentru calcul,
- 3.2.Valori calculate pentru caracteristicile mecanice în funcţie de concentraţia
- elementelor de aliere.
- 3.3. Comparaţii între valorile recomandate de producător şi cele calculate.
- CAP. 4. Alegerea materialului de adaos necesar pentru procedeele stabilite.
- 4.1. Criterii de alegere a materialului de adaos.
- 4.2. Compoziţia chimica a materialului de adaos.
- 4.3. Caracteristicile mecanice ale materialului de adaos.
- 4.4. Stabilirea compoziţiei chimice a materialului depus( al cusăturii).
- 4.5. Calculul caracteristicilor mecanice în funcţie de compoziţia chimică a materialului depus.
- CAP. 5. Tratamente termice după sudare.
- 5.1. Tipuri de tratamente termice aplicabile structurilor sudate.
- 5.2. Stabilirea tratamentului termic şi a parametrilor acestuia.
- 5.3. Metode de verificare a rezultatelor tratamentului termic.
- CAP. 6. Metode de control al calităţii metalului de bază, a cusăturii şi a materialului de adaos.
- 6.1. Controlul cu lichide penetrante.
- 6.2. Controlul ultrasonic.
- 6.3. Controlul cu radiaţii penetrante.
- CAP. 7. Calculul tehnico-economic al operaţiilor de tratament termic.
Extras din proiect
CAP 1 . Stabilirea mărcilor de oţel pentru care se va realiza proiectul .
Materialele propuse sunt :
K52¬
T15NiCr180
OŢEL PENTRU CAZANE K52¬
Oţeluri destinate tablelor de cazane şi recipiente STAS 2883/ 3-80
COMPOZITIA CHIMICA
Marca oţelului C max Si % Mn % P max S nax Cr % Mo%
Oţeluri destinate tablelor de cazane şi recipiente sub presiune pentru temperaturi ambiantă şi ridicată STAS 2883 / 3-80
K52 0,22 0,40-0,60 0,90-1,60 0,040 0,040 - -
Observaţii: Conţinutul elementelor reziduale Cr, Ni, Cu la mărcile K41; K47; K52; 16Mo3 nu va depăşi 0,30% pentru fiecare element în parte iar suma lor va fi de max. 0,70%.
Oţel destinat tablelor de cazane şi recipienţilor sub presiune STAS 2883/3-80
PROPRIETATI MECANICE
Marca oţelului Caracteristici mecanice la tract. Îndoirea la rece la 1800 pe darh cu diametrul d. Rezilierea Kcu .. la + 200C pe epruvete transv. Hcm2 Energia de rupere kv, j min
Limita la curgere Re, Rpe,2 sau ReH, N/mm2 min Rezistenţa la rupere Rm. N/mm2 Alung. la rup. A, pt La=5,65 %min
La 00C La -200C
Pentru table cu grosimea a, mm
a<=16
16<a<=40 40<a<=60 - - - -
K52 325 315 295 510..610 19 3,5a 59 - -
OŢEL ALIAT REFRECTAR ŞI ANTICOROSIV T15NiCr180 STAS 6855-86
1.1 Definirea mărcii de oţel din punct de vedere al clasei de calitate şi proprietăţilor mecanice şi chimice. Obiect şi domeniu de aplicare
Prezentul standard se referă la oţelurile aliate refractate şi anticorosive, turnate în piese, rezistente la temperaturii ridicate şi acţiunea corosivă a unui mediu lichid sau gazos.
1.2. Compoziţia chimică
Compoziţia chimică a mărcilor de oţel aliat refractar şi anticorosiv, pe probe in metal lichid trebuie să corespundă tabelului1
Tabelul 1
Marca de oţel
C Mn Si Cr Ni Mo Timin Ni Smax Pmax
T15NiCr180 max.015 max. 2.0 0.50..0.20 17..19 8.0. 10.0 - - - 0.030 0.035
1.3. Caracteristicile mecanice
Caracteristicile mecanice ale oţelului , determinate după tratamentul final, trebuie să corespundă valorilor din tabelul 2.
Tabelul 2
Marca de oţel Tratament termic Limita de curgere
RPo.2
N/mm. min Rezistenţa la rupere la tracţiune
m. N/mm Alungirea la rupere 5 % min Gâtuirea la rupere Z % min Rezistenţa KCU 3 J/cm2 min Duritatea Brinell HB
T15NiCr180 A 180 440..640 25 40 80 130..190
1.4 Recomandări ale producătorului referitoare la condiţiile de acceptare a laminatelor din oţelul respectiv.
PRINIPALELE DOMENII DE UTILIZARE PENTRU MĂRCILE DE OŢEL REFRACTAR ŞI ANTICOROSIV, TURNAT ÎN PIESE.
Tabelul 3
Marca de oţel Principalele domenii de activitate
T15NiCr180 Piese rezistente la coroziunea în aer, acid azotic, acid sulfuric foarte diluat şi acizi organici foarte slabi sau diluaţi.
Mărcile de oţel T7NiCr180 şi T15NiCr180 sunt mai rezistente la coroziunea intercristalină decât celelalte din aceeaşi grupă.
Criterii de sudabilitate metalurgică
Există o mare diversitate de elemente de aliere, efectele acestora asupra tendinţei de formare a constituenţilor de călire pot fi estimate cu ajutorul unui carbon echivalent Ce fiind utilizat şi pentru determinarea temperaturii de preîncălzire.
Relaţiile propuse de diverşi autorii pentru calculul Ce sunt de forma:
Pentru fiecare tip de relaţie coeficienţii diferă:
Metoda de determinare Ce C Si Mn Cu Ni Cr Mo V Ni B
ITW Ce 1 - 1/6 1/15 1/15 1/5 1/5 1/5 - -
ITOBESYO Pcm 1 1/30 1/20 1/20 1/60 1/20 1/15 1/15 - 5
NSC-Y Ceq1 1 1/24 1/6 1/15 1/40 1/6 1/4 1/3 1/5 10
BECKERT CeqB 1 1/11 1/2 1/3.9 1/17 1/32 1/3.4 - - -
TERASAKZ Pr 1 - 1/3 1/5 1/8 1/12 1/2 - - -
Preview document
Conținut arhivă zip
- Materiale si Tratamente Termice pentru Sudare.doc