Cuprins
- INTRODUCERE. Educaţia – obiectul de studiu al ştiinţelor educaţiei
- Cap. I. Formele educaţiei.
- I.1. Educaţia formală, educaţia nonformală şi educaţia informală
- I.2. Heteroeducaţia şi autoeducaţia
- Cap. II. Educaţia permanentă
- II.1.Educaţia permanentã - sintezã a educaţiei formale,nonformale şi informale
- II.2. Obiectivele educaţiei permanente
- Cap. III. Diferenţe şi interferenţe între formele educaţiei
- Bibliografie
Extras din proiect
Educaţia este o componentă a existenţei socioumane şi, totodată, o activitate de esenţă psihosocială care vizează formarea-dezvoltarea permanentă a personalităţii umane şi, prin aceasta, dezvoltarea şi perfecţionarea societăţii umane.
educaţia poate fi concepută ca o „întâlnire” între individ şi societate, întreaga viaţă socială fiind marcată de acest schimb permanent.
Analiza educaţiei la nivel funcţional-structural presupune raportarea la trei niveluri metodologice: un reper metodologic de ordin social, care priveşte educaţia în mod special ca produs: un reper metodologic de ordin psihologic, care priveşte educaţia în mod special ca proces; un reper metodologic integrator de ordin psihosocial, care priveşte educaţia în mod special ca activitate cu o funcţionalitate şi o structură de acţiune specifică.
„Omul nu poate deveni om decât prin educaţie”.
după criteriul gradului de instituţionalizare, se pot diferenţia:
educaţia formalã;
educaţia nonformalã;
educaţia informalã;
după agentul iniţierii şi al acţiunii educaţionale:
heteroeducaţie;
autoeducaţie.
Educaţia formalã (şcolarã) este forma fundamentalã de educaţie, cea mai consistentã şi decisivã în ceea ce priveşte formarea personalitãţii şi a competenţelor profesionale.
Educaţia nonformalã, desfãşuratã liber, cuprinde ansamblul acţiunilor educaţiei nonşcolare, structurate şi organizate totuşi într-un cadru instituţionalizat, dar situat în afara sistemului de învãţãmânt.
Educaţia informalã sau incidentalã, spontanã, difuzã, ocazionalã, ocupã ponderea cea mai mare în timp şi ca influenţã extensivã asupra diferitelor laturi ale fiinţei umane. Ea priveşte ansamblul influenţelor cu efecte educative ce rezultã din contextul situaţiilor şi activitãţilor cotidiene, care nu-şi propun în mod deliberat atingerea unor ţeluri de ordin educativ.
Conținut arhivă zip
- Formele Educatiei si Relatiile dintre Ele.ppt