Proiect didactic - studiul calității mediului

Competenţe specifice:

Caracterizarea factorilor de mediu in scopul stabilirii parametrilor naturali ai acestora.

Competenţe derivate:

C1– definirea notiunilor de “aer”, “atmosfera”;

C2– precizarea starii de agregare a atomilor componenti ai atmosferei;

C3– specificarea principalelor componente ale aerului;

C4– precizarea compozitiei chimice a aerului;

C5– explicarea rolului oxigenului existent in aer;

C6– descrierea rolului azotului existent in aer.

Metode si procedee didactice: conversaţia euristică, prelegerea, explicaţia, expunerea, problematizarea, observarea dirijata.

Forme de organizare: frontal, individual.

Mijloace de învăţământ: test feed-back,1 fisa A4 cu schema circuitului oxigenului, 3 fise A4 cu schema circuitului azotului, plansa cu schema pamantului privind proportia de aer raportata la suprafata acestuia, flip-chart.

Locul de desfăşurare: sala de clasa

Aerul este un amestec de gaze care formeaza stratul inferior al atmosferei.

Atmosfera este o masa gazoasa invizibila, de a carei existenta ne putem da seama cu greu.

Caracteristica atmosferei: in atmosfera, majoritatea atomilor se gasesc in stare gazoasa, spre deosebire de celelalte invelisuri ale planetei.

In compozitia atmosferei, pe langa gazele principale, se gasesc:

- compusii acestor gaze;

- reziduuri industriale;

- praf;

- microorganisme.

Componentele principale ale aerului:

- oxigenul(O2)

elemente gazoase ce exista in toate straturile atmosferei

- azotul(N2)

- bioxidul de carbon(CO2).

Compozitia chimica a aerului la nivelul marii:

Azot ≈ 78%

Oxigen ≈ 21%

Alte gaze ≈ 1% (CO2; hidrogen; gaze rare: argon, neon, heliu, kripton, xenon)

Oxigenul:

- determina proprietatile fizice si chimice ale aerului;

- se gaseste in stare libera, sub forma moleculara, O2;

- raspunzator de procesele fundamentale la nivelul regnului vegetal si animal;

- constituient important al materiei vii;

- indispensabil respiratiei vegetale si animale(mentine reactiile de oxidare→energie in procesele vitale):

o animalele aerobe consuma O2 pentru oxidarea diferitelor substante din organism, rezultand CO2 si H 2O;

o energia eliberata in procesele de oxidare, rezultand caldura si alte forme de energie;

o la animalele superioare, O2 inspirat prin plamani patrunde in sange, unde cu hemoglobina formeaza oxohemoglobina;

o in tesuturi au loc procese de ardere lenta necesare organismului, din aceste procese rezultand CO2 expirat prin plamani;

o adultul consuma 40 l O2/ora.

Azotul:

- este cel mai raspandit gaz din atmosfera Pamantului;

- molecula azotului este cea mai stabila dintre toate combinatiile sale;

- prezinta rolul ecologic de a neutraliza puterea de oxidare a oxegenului;

- este constituientul tuturor celulelor vii, proteinelor si acizilor nucleici.

Circuitul azotului in natura(echilibru dinamic intre lumea animala, vegetala si minerala):

Animalele si plantele superioare nu pot asimila direct azotul din atmosfera, deoarece ele au nevoie de azot sub forma de saruri solubile, pe care plantele le iau din sol pe doua cai:

 prin intermediul bacteriilor fixatoare de azot;