Utilizarea computerului în activitățile de învățare și de timp liber

Utilizarea computerului ȋn activitățile de ȋnvațare şi de timp liber-abordare sistematică

" educația trebuie să prevină utilizările oarbe ale noilor tehnologii informatice ȋn comunicare, să ȋmpiedice ȋnstrăinarea omului, să lupte contra dorinței de divertisment permanent, contra fricii nejustificate față de noile tehnologii informatice ȋn comunicare, să prevină diminuarea spiritului creativ."

G. de Landsheere

I. Introducere

Ȋn zilele noastre, fiecare persoana are un calculator pe care ȋl utilizează ȋn diferite scopuri. Elevii ȋl folosesc fie pentru ȋnvățare, fie pentru jocuri, profesorii ȋl folosesc atȃt ȋn viața profesională cȃt şi particulară, iar marea majoritate a persoanelor ȋl folosesc la locul de munca.

Am ales aceata tema din dorința de a vă prezenta principalele moduri de utilizare a calculatorului ȋn ȋnvățămȃnt, dar şi cȃteva aspecte cu caracter general ȋntalnite atȃt la noi ȋn țara, cȃt şi ȋn afara granițelor.

Lucrarea cuprinde un capitol cu delimitări conceptuale, urmat de implicațiile calculatorului atȃt ȋn viața de zi cu zi, cȃt şi ȋn ȋnvățămȃnt. Sub raportul relațiilor dintre intrări-procese-ieşiri am evidențiat utilizarea calculatoului printr-un chestionar pe un elev de la Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, dar şi prin lecția de predare la acelaşi liceu, punctȃnd diferite observații. Ȋn ȋncheiere am tras concluziile referitoare la tema aleasa şi diferitele recomandări.

Majoritatea specialiştilor consideră că nu trebuie să ne ȋntrebăm dacă instruirea se ȋmbunătățeşte prin utilizarea calculatoarelor, ci cum pot fi utilizate mai bine calitățile unice ale acestora, care le deosebesc de alte medii: interactivitatea, precizia operațiilor efectuate, capacitatea de a oferi reprezentări multiple şi dinamice ale fenomenelor şi, mai ales, faptul că pot interacționa conşistent şi diferențiat cu fiecare elev ȋn parte.

Dacă primele realizări ȋn domeniul instruirii asistate de calculator se concentrau mai mult pe ȋnvățare prin verificarea cunoştințelor, ulterior au ȋnceput să apară softuri complexe, care ȋncurajează construcția activă a cunoştințelor, asigură contexte semnificative pentru ȋnvățare, promovează reflecția, eliberează elevul de multe activități de rutina şi stimulează activitatea intelectuală asemănătoare celei depuse de adulți ȋn procesul muncii. Toate aceste elemente modifică aria activităților profesorului atȃt cantitativ cȃt şi calitativ.

Procesul de instruire trebuie să fie regȃndit. Trebuie intensificate cercetările privind psihologia cognitivă. Cadrele didactice trebuie să ȋnvețe să gȃndească altfel, să formuleze altfel problemele, nemaipunȃndu-se accentul pe activitățile intelectuale de rutină.

Utilizarea calculatoarelor va conduce la depistarea calităților unice la om, iar oamenii vor deveni mai umani. Educația va trebui regandită ȋn raport cu noile posibilități tehnice pe de o parte, şi ȋn funcție de cerințele noii societăți, pe de altă parte. Misiunea cercetării educaționale este de a devansa momentul istoric prin formularea problemelor care de abia se conturează la orizontul social, de a construi ipoteze plauzibile, de a le verifica experimental şi de a alege astfel soluțiile cele mai potrivite pentru momentul respectiv.