Cuplul și familia - impactul părinților asupra unui cuplu tânăr

Introducere

La momentul actual se observă o vădită dizarmonie în cuplurile noi formate din tineri, ca rezultat al comportamentelor parentale preluate, dorim să se atragă atenţie deosebită elucidării acestei probleme, căci în fond, cuplurile armonioase dezvoltă şi formează o societate armonioasă.

Lucrarea urmărește cercetarea şi examinarea rolului familiei parentale şi a impactului acesteia asupra cuplului tînăr, în special, asupra stilului de viaţă spre care se orientează familia tânără: tradiţională sau modernă, independenţă sau dependenţă reciprocă, alternativă între sentimentul responsabilităţii şi satisfacţie în urma realizării muncii casnice şi a celei sociale.

Concomitent se pune un mare accent pe atitudinea față de viaţa intimă a partenerilor, valorile spirituale şi materiale, dar nu în ultimul rând atitudinea faţă de copii, creşterea şi educarea lor ca o parte a sensului vieţii întrupat prin ei.

Astăzi psihologia este deschisă pentru perceperea constructivă şi pentru folosirea datelor teoretice şi empirice, pentru cunoaşterea cercetărilor diferitor orientări a psihologiei mondiale, şi în particular, a celor psihanalitice care investighează sfera inconştientă a motivaţiei comportamentului omului.

Lucrarea dezvăluie rolurile adaptative şi inadaptative preluate de partenerii conjugali din familiile lor de origine care sunt întărite în propriul lor conştient prin sisteme cognitive, tipaje comportamentale ce induce interrelaţionarea funcţională sau disfuncţională din cadrul propriei familii.

Devine indispensabilă conştientizarea sistemelor eficiente, regulatorii şi întăritorii specifici a relaţiei familiale armonioase precum normele morale, tradiţiile, obiceiurile, orientările religioase pozitive.

Ne naştem, de obicei, într-o matrice bipolară - cuplul parental; continuăm marea aventură a existenţei devenind noi înşine personalităţi polarizate - masculin şi feminin, identităţi psiho-sexuale conştiente de sine. Apoi, încercăm să ne regăsim perechea, deoarece dimensiunea noastră psihologică este marcată profund de şansa de-a fi şi a ne dezvolta în cadrul convieţuirii, ca bărbat sau ca femeie. Aspirăm către structura arhetipală masculin-feminin, bărbat-femeie, bazată pe complementaritate, căutând partenerul cu ajutorul căruia să ne dezvoltăm sexual, afectiv, mental şi spiritual în cadrul cuplului, ceea ce presupun exprimarea Eului nostru, felul de-a fi atât în societate cât şi alături de cei dragi, desemnând astfel vieţii noastre un sens.

Încă de mic copil, formarea noastră ca personalitate este ghidată de cei ce ne dau viaţă, de cei ce exprimă modelele noastre cognitive şi comportamentale, ale „profesiunii” de soţ şi soţie preluate din familiile de origine, care pe viitor întrupează propriile montaje, atitudini față de viaţa conjugală şi ambianţă, climatul psihoafectiv din familie.