Mentalitatea față de muncă a angajaților

1..Argumentarea alegerii temei

Motivele care ne-au determinat să alegem această temă de cercetare sunt

În primul rând, faptul că există la nivel mondial un mare volum de studii referitoare la variabile psihologice (individuale sau colective) şi la relaţia lor cu performanţa în muncă.

În al doilea rând, la nivel european şi internaţional, valoarea instrumentelor de evaluare a mentalitatiii în muncă, este diminuată dacă nu sunt evaluaţi determinanţii mentalitatii şi relaţia acestora cu performanţa în muncă. Evaluarea determinaţilor mentalitatii trebuie inclusă în acelaşi sistem cu evaluarea mentalitatii pentru muncă pentru a putea face predicţii valide asupra performanţei.

2.Cadrul conceptual care susţine cercetarea realizată

Imaginile sociale corespund sistemului de valori compatibil culturii, traditiei, sistemului de credinte colective, normelor sociale date si contribuie la formarea conduitelor si orientarea comunicarilor sociale. Imaginile sociale se elaboreaza prin raporturile sociale de comunicare si de aceea se considera ca dinamica comunicarii si dinamica imaginilor sociale se intersecteaza cu elementele mentalului colectiv, in care mentalitatile oamenilor si grupurilor sociale joaca un rol fundamental.

Conceptul de mentalitate colectiva

Mentalitatea colectiva este definita ca „ansamblu al modurilor de a percepe, judeca, actiona, caracteristic ‘’spiritului’’unui grup, unei epoci „ansamblu de obiceiuri intelectuale, de credinte, de convingeri, de comportamente caracteristice unui grup „fel particular de a gandi al unei colectivitati „ansamblu de opinii, prejudecati si credinte care influenteaza gandirea indivizilor, a grupurilor umane, a popoarelor

Mentalitatile se manifesta in primul rand social si nu individual. Mentalitatea se naste in individ pentru ca opinia, credinta si prejudecata tin de comportamentul psihic al individului, dar, o data formate, ele conditioneaza perceptia realitatilor si determina comportamentul social al indivizilor. Este un fapt constatat ca oamenii care impartasesc aceeasi credinta si au aceleasi prejudecati exprima, de regula, aceleasi opinii cu privire la un obiect social dat. Transmiterea mentalitatilor se realizeaza prin contagiune mentala, imitatie si prin traditie, de la membrii grupurilor primare si secundare in cadrul carora relationeaza indivizii. Credintele si prejudecatile apar la indivizi pe timpul dezvoltarii lor ontogenetice, iar aceasta dezvoltare are preponderent caracter social. Insusirea credintelor, prejudecatilor si opiniilor de catre membrii grupurilor sociale face posibila socializarea lor, le confera identitate si le certifica apartenenta la o colectivitate specifica.

Intre elementele constitutive ale mentalitatii (opinii, prejudecati, credinte) exista raporturi logice si raporturi afective. Raporturile logice se exprima in faptul ca, de fiecare data, credintele genereaza prejudecati, germenul prejudecatii fiind, de fapt, o credinta. Prejudecata poate fi esenta unei credinte, o credinta partiala sau un element al credintei. De obicei, credintele genereaza sisteme de prejudecati si opinii care, o data formate, se constituie in elemente ce favorizeaza receptarea si conservarea credintelor. Fenomenul este posibil datorita faptului ca receptarea credintei este bidimensionala: in primul rand, ea este un fapt de constiinta si, in al doilea rand, se bazeaza pe imitatie si contagiune sociala, ambele sustinute de transmiterea din generatie in generatie. Interiorizarea si respectarea credintei tin, aproape in exclusivitate, de prejudecata si de opinie, pentru ca ele actioneaza restrictiv si normativ asupra grupurilor umane. Astfel, majoritatea interdictiilor cuprinse intr-o credinta sunt sustinute de prejudecati corespunzatoare, cu care se afla in relatii biunivoce. Se creeaza aproape o simbioza intre interdictii si atitudinile comportamentale ale indivizilor directionate de prejudecati.