Rîmaru Ion - psihologia personalității

I. Biografie

S-a nascut la CORABIA, pe 12 octombrie 1946, fiind primul copil al familiei RAMARU (intemeiata in aceiasi localitate), urmat de alti 2 frati. Tatal, Florea RAMARU era un on extrem de violent, o batea salbatic pe sotia sa, zilnic, tinandu-si sub teroare copiii si vecinii. Intr-un final cuplul s-a destramat, iar Florea s-a mutat la BUCURESTI traind in concubinaj cu o femeie de profesie tesatoare, la domiciliul acesteia. S-a incadrat in campul muncii ca sofer la I.T.B (fosta Intreprindere de Transport BUCURESTI) lucrand pe linii care deserveau populatia noaptea. Mai tarziu, la BUCURESTI l-a urmat si fiul Ion RAMARU.

Ion RAMARU si-a manifestat inclinatia spre infractiuni inca de la 18 ani. Atunci a fost condamnat prima data pentru talharie. A fost un copil-problema, in clasa a 9-a a ramanand repetent. Mai mult, a provocat un adevarat scandal public in orasul natal in momentul in care a fost prins intretinand relatii sexuale cu fiica unui profesor, fata fiind minora. Cu toate acestea, pe timpul liceului, RAMARU a avut numai nota zece la purtare. A intrat la Facultatea de Medicina Veterinara in 1966, a ramas repetent in anul II iar la data arestarii sale repeta anul III si existau toate sansele sa fie exmatriculat din cauza absentelor si a rezultatelor slabe la invatatura. Cu toate ca a ajuns student, unul dintre profesorii sai l-a descris ca fiind un timid agramat, cu un limbaj foarte sarac si cu un orizont extrem de ingust. Colegii lui de camin au sesizat anumite tulburari de comportament ale acestuia, motiv pentru care il evitau. In momente de furie, devenea autoagresiv, fapt relevat de cele peste 20 de impunsaturi pe care le avea atat pe maini, cat si pe picioare. Inca din anul 1967 in fisa medicala au fost notate o serie de aprecieri ca, de exemplu: „nod in gat”, „spasm esofagian” si „sindrom nevrotic reactiv” (1968). In anul 1969 s-a adaugat la diagnosticul de sindrom nevrotic , mentiunea: „suspiciune de comitialitate temporala”, recomandandu-se in plus un examen electroencefalografic. Examenul EEG efectuat la acea data a evidentiat un traseu medio-voltat slab exprimat pe care apareau spontan foarte frecvente unde teta care predominau grupat in regiunea temporala. La 04.03.1971 medicul de la policlinica studenteasca a notat o usoara stare confuzionala pe care a consemnat-o ca „suspiciune de comitialitate temporala”. Coincidenta acestei manifestari chiar in dimineata zilei in care sus-numitul a comis o crima de un sadism rar intalnit, pune in mod justificat problema daca vizita medicala solicitata nu a avut un caracter premeditat de eventuala ascundere in spatele unui diagnostic psihiatric sau daca intr-adevar nu se gasea intr-o stare afectiva cu totul speciala, dar legata de intentia premeditata de a comite o noua crima. Relatia cu parintii nu era stralucita, insa pe parcursul facultatii se vedea mai des cu tatal pentru ca erau amandoi in BUCUESTI. Acesta il vizita deseori la camin, ori se intalneau in oras. Tot el ii dadea bani pentru cheltuielile de la facultate si pentru buzunar.

In luna aprilie a anului 1970 pana in luna mai a anului 1971 o serie de crime, comise cu o cruzime greu de descris au zguduit capitala. Un individ necunoscut ataca dupa miezul noptii femei singure pe care le lovea cu ciocanul, toporul, ranga sau cutitul, insa numai in conditii meteorologice nefavorabile: ninsoare, ploaie torentiala cu tunete si fulgere, furtuna, ger cumplit si ceata. In acea perioada multe femei nu mai ieseau afara din casa dupa ora 21.00. Teroarea era sporita si de secretomania anchetatorilor. Cazul a durat 1 an de zile si care cu ajutorul victimelor care au supravietuit a condus la arestarea lui RAMARU Ion la data de 27 Mai, 1971. In timpul anchetei Ion a recunoscut aproape tot palmaresul: 23 de infractiuni dintre cele mai grave. Cu toate acestea a incercat sa-i convinga pe anchetatori ca este un om bolnav psihic, care nu poate raspunde pentru faptele sale. Momentul cel mai dificil, atat pentru anchetatori, cat mai ales pentru victime a fost cel al recunoasterii agresorului. RAMARU Ion a fost asezat intr-un grup de persoane de talie si fizionomie asemanatoare. Inainte de intrarea in incapere a fiecarei victime, el isi fixa de fiecare data un alt loc in rand la alegerea sa si a avocatului. Victima trebuia sa-i priveasca in ochi pe toti cei asezati in rand si sa indice care dintre ei este agresorul.