Studiu privind influența căminelor studențești asupra performanței școlare

REZUMAT

Cercetarea de fata isi propune studiul influentei caminelor studentesti asupra performantelor scolare, mai exact asupra performantelor in invatare a studentilor. Studiul a fost realizat pe doua grupuri aleatorii a cate 30 de subiecti, studenti in cadrul Universitatii Bucuresti.

Cercetarea a decurs astfel: s-au ales 30 de subiecti, studenti care locuiesc in camine studentesti si alti 30 care nu locuiesc in camine studentesti. Ambele esantioane au primit un chestionar cu intrebari la care au trebuit sa raspunda cat mai corect. Ultimul item din chestionar cuprindea un tabel in care subiectii si-au trecut notele obtinute la ultima sesiune. Notele au fost strict confidentiale si prezenta lor a adus mai multa validitate cercetarii. S-a urmarit in principal evidentierea mediului favorabil/nefavorabil in care studentii invata.

Rezultatele esantionelor au fost notate, dupa care datele au fost introduse si prelucrate cu ajutorul programului de statistica SPSS. De asemenea au fost interpretate cu ajutorul testului neparametric.

Rezultatul obtinut a evidentiat o corelatie intre conditiile mediului de invatare si performantele scolare si deci ipoteza cercetarii se accepta.

Prin urmare obiectivul cercetarii este indeplinit, iar influenta caminelor studentesti asupra performantei scolare a fost dovedita statistic.

1.Introducere

Managementul mediului si comunicarii interpersonale – componenta a autoreglarii invatarii.

Managementul si controlul mediului sunt considerate componente ale autoreglarii invatarii, prin acestea desemnandu-se controlul timpului, al efortului personal si al relatiilor cu ceilalti ( profesori, colegi, sistemele si organismele de suport economic, social, profesional, moral etc.).

Autonomia in invatare este asociata si cu adaptarea la sistemul in care are loc aceasta, fapt care implica:

1. dezvoltarea unui sistem personal de identificare a oamenilor si institutiilor care pot oferi sprijin;

2. abilitati de a negocia cu organizatiile si si institutiile acestuia, de a reusi in relatiile cu sistemul administrativ din mediul academic;

3. abilitati de cautare a ajutorului necesar pentru atingerea anumitor scopuri, pentru indeplinirea anumitor sarcini.

Capacitatea de control a influentelor exercitate de substructurile mediului social asupra individului si de autocontrol in reteaua relatiilor interpersonale in care este implicat individul, este, poate cel mai puternic legata de autonomia personala.

Daca, asa cum s-a observat: “Antrenarea autodirijarii a aratat ca autoeficacitatea se construieste in baza autoexpresivitatii in cadrul comunicarii interpersonale eficiente.” (Bandura, 1977), expresivitatea, comunicarea si alte aspecte ale relatiilor sociale au un rol important in dezvoltarea si afirmarea autonomiei in invatare si studiu.

Ca toate grupurile sociale, si cele din mediul scolar “ofera mereu noi situatii de invatare si asteapta noi raspunsuri de la individ; toata viata, individul potrivindu-si constant comportamentul la asteptarile sociale”.

In toate mediile instructiv-formative relatiile interpersonale sunt influentate atat de autoaprecierea subiectului ( care ii confera siguranta, incredere in sine, stima de sine si initiativa daca este pozitiva sau produce inhibitie daca este negativa) cat si de motivele sociale pozitive ( nevoia de afiliere si nevoia de intimitate ale individului ) sau negative ( anxietatea sociala si teama de esec social).

Numeroase studii teoretice si cercetari experimentale arata ca mediul social care faciliteaza libertatea de manifestare si expresie, spontaneitatea individuala, obtinerea succesului si a recunoasterii, favorizeaza instalarea controlului comportamental in situatii anxiogene. Indivizii care traiesc in medii sociale deschise, flexibile, sunt mai capabili de intelegere si acceptare a diferentelor individuale dar si de schimbare a atitudinilor si comportamentelor proprii in sensul armonizarii cu atitudinile si comportamentele celor din jur, isi dezvolta acea ‘aptitudine de a-si exprima sentimentele si de a-i ajuta pe interlocutori sa faca la fel”(Brinster, 1999, p.148).