Studiu privind influența indicilor de regăsire asupra reproducerii materialului memorat

Rezumat :

Lucrarea “ Studiu privind influenta indiciilor de regasire asupra reproducerii materialului memorat” isi propune sa demonstreze ca indiciile de regasire au o influenta pozitiva asupra reactualizarii informatiilor memorate anterior. Studiul are ca variabila dependenta numarul de cuvinte memorate corect dintr-o lista de 28 de cuvinte si ca variabila independenta indiciile de regasire. Studiul a fost realizat pe un lot de 30 de participanti, cu varste cuprinse intre 20 si 25 de ani , majoritatea fiind studenti .

Lotul de participanti a fost impartit in doua grupuri: grupul experimental si grupul de control . Participantii din ambele grupuri au primit cate o lista de 28 de cuvinte amestecate, pe care ei trebuiau sa le memoreze urmand sa le reproduca ulterior. Cele 28 de cuvinte puteau fi impartite in 7 categorii.

Ambele grupuri de subiecti au avut la dispozitie 1 minut pentru a citi lista de cuvinte si 2 minute pentru a scrie pe foaia de raspuns cuvintele memorate.

Grupul de control a trebuit sa scrie pe o foaie cuvintele memorate din lista iar grupul experimental a primit foi de raspuns pe care erau deja trecute cele 7 categorii in care se incadrau cuvintele din lista.

In urma aplicarii testului t pentru esantioane independente, s-a confirmat ipoteza conform careia indiciile de regasire influenteaza pozitiv reproducerea unui material memorat anterioare.

Notiuni introductive

Ideea acestui studiu a pornit de la cartea lui Allan Baddley “Memoria umana”. In aceasta carte am gasit primele informatii despre indiciile de regasire.Conform autorului ” Indiciile de regasire permit localizarea informatiei, care altfel ar deveni inaccesibila “

Ipoteza experimentului este ca atunci cand avem de memorat un material , reactualizam cu mai multa usurinta si mult mai corect daca ne sunt prezentate si indicii de regasire. Avand in vedere ca le-am dat subiectilor spre memorare o lista de 28 de cuvinte uzuale, ne-am intrebat daca nu cumva vor reactualiza cuvinte din categoriile respective dar care nu erau in lista data si vor obtine rezultate mai slabe decat subiectii care nu au primit indiciile respective. Acest lucru s-a si intamplat la unii subiecti care primisera indiciile de regasire dar fenomenul nu a aparut destul de fercvent pentru a constitui o pondere importanta in rezultatele finale.

Indiciile de regasire sunt o notiune empirica; in cazul nostru, sunt reprezentate de categoriile in care erau incadrate cuvintele pe care participantii le aveau de memorat.

Memoria reprezinta capacitatea si procesul psihic de reflectare a experientei anterioare prin fixarea (intiparirea si pastrarea) , recunoasterea si reproducerea imaginilor senzoriale , ideilor , starilor afective.

Memoria defineste dimensiunea temporala a organizarii noastre psihice, integrarea ei pe cele trei segmente ale orizontului temporal – trecut, prezent, viitor.

Definita azi ca proces psihic de inregistrare, pastrare si regasire a informatiei receptate ( faimosii “ the three R’ s of remembering ai psihologilor de limba engleza Record, Retain and Retrieve information) , memoria este faptul primordial al istoriei dezvoltarii psihicului pe scara animala cat si mecanismul fundamental care asigura functionarea orientata a individului in timp si spatiu , prin prisma actualizarii selective a experientei acumulate. Rezultatul global este constituirea unei “ lumi interioare” , personale, care adesea ruleaza ca un scop in sine.

Inca I.M.Secenov, autorul celebrei carti “Reflexiile creierului “(1863) a subliniat ca memoria este “ piatra unghiulara a dezvoltarii psihicului” sau “conditia fundamentala a vietii psihice”. Nici un fenomen psihic nu-si poate gasi explicatia altfel decat pe baza existentei memoriei. Temperamentul, emotivitatea, deprinderile, obisnuintele, limbajul, aptitudinile, caracterul, invatarea in genere etc presupun memoria ca premisa a proprietatilor, trasaturilor si capacitatilor stocate filogenetic sau a insusirilor si capacitatilor dobandite in cursul ontogenezei. Memoria mediaza in permanenta raportarea excitantilor momentani la stocul de experienta anterioara a individului , asa incat orice reactie sau actiune actuala poarta sigiliul trecutului.