Studiul privind validarea unui chestionar ce vizează evaluarea comportamentului contraproductiv la locul de muncă

Introducere

Comportamentul contraproductiv la locul de munca ( Fox, Spector si Miles, 2001; Martinko, Gundlach si Douglas, 2002) a fost descris si analizat in mai multe variante. Acest tip de comportament este analizat drept construct general sau prin diverse fatete, mai nuantate, ca impolitetea, abuzul emotional, sexual harrasment (hartuire sexuala), bullying si mobbing (forme ale hartuirii nonsexuale) care pun accent pe persoana ce este tinta comportamentului respectiv, si alte forme (razbunarea, represaliile, violent si agresivitatea), care pun accent pe cel ce manifesta comportamentul , pe caracteristicile si motivatia lui.

Pearson, Andersson si Porath (2005) precizeaza caracteristici care diferentiaza comoortamentele contraproductive :

1. Intentia de a face rau (care poate fi absenta, prezenta sau ambigua);

2. Tinta actului (care poate fi reprezentata de indivizi, de organizatie sau de ambele);

3. Tipuri de norme inculcate (ce tin de organizatie, ale grupului de lucru sau nici una);

4. Persistent actului (un act singular sau repetat in timp);

5. Intensitatea si profunzimea comportamentelor manifestate.

Vardi si Witz (2004) afirma ca, comportamentul contraproductiv consta in “actele de la locul de munca realizate intentionat si care constituie incalcari ale regulilor si politicii organizatiei” si vorbesc despre trei tipuri de comportament contraproductiv: 1)comportamente care conduc la beneficii pentru propria persoana (furt, hartuire); 2)cele care conduc la beneficii pentru organizatie (falsificarea unor documente contabile, documente fiscale pentru imbunatatirea sanselor organizatiei de a obtine un contract); 3) comportamente care provoaca daune (sabotarea retelei de calculatoare a organizatiei).

Sackett si de Vore (2001) au sugerat ca aceste comportamente pot fi grupate in trei categorii : comportamente deviante (furt, consum de droguri, consum de alcool); absenteeism (absente, intarzieri); comportamente riscante (accidente si raniri).

Cunoasterea cauzelor care conduc la actiuni neetice si contraproductive este foarta importanta pentru a minimaliza adoptarea si efectele acestora. Sintetizand cercetarile dedicate care stau la baza producerii comportamentului contraproductiv in organizatii, se pot delimita doua mari categorii :

1. Variabile legate de personalitate sau individuale ( relationate cu motivatia cum ar fi machiavelismul si introversia/extraversia si relationate cu variabilele inhibitorii cum ar fi rusinea, onestitatea)

2. Variabile situationale (relationate cu variabilele motivationale cum ar fi posibilul castig material, lipsa satisfactiei si relationate cu variabilele inhibitorii cum ar fi sanctiuni, coduri de conduita si angajament).

Cercetarile realizate asupra efectelor cauzate de adoptarea unui comportament contraproductiv intr-o organizatie a indicat urmatoarele aspecte (Frederick, 1999):

- Scade eficienta;

- Dauneaza vanzarilor;

- Scade productivitatea, deoarece angajatii nu mai au incredere unii in altii;

- Scade moralul si creste nivelul de stres;

- Scade nivelul comunicarii, reducand incidenta raportarii comportamentelor nepotrivite;

- Afecteaza retentia si recrutarea;