Cercetare în educație

Argument

Ceea ce caracterizează în primul rând Europa este diversitatea geografică, culturală şi lingvistică. Cu toate acestea, diversitatea nu exclude deschiderea frontierelor şi favorizarea schimburilor ca progrese ale integrării europene care fac din cunoaşterea limbilor o garanţie esenţială, profesională şi culturală pentru cetăţeanul de mâine. Cunoaşterea lumii se poate face şi prin intermediul limbii. De aceea cunoaşterea unei limbi străine sau a mai multor limbi reprezintă o lărgire a orizontului individual, calea înţelegerii superioare şi găsirea soluţiilor pentru problemele contemporane.

Limba constituie accesul privilegiat la orice cultură şi, fiind purtătoarea unei culturi, dă acces la diverse viziuni asupra lumii. Astfel, competenţa plurilingvă stă la baza înţelegerii între oameni de naţionalităţi şi culturi difertite. Înţelegerea între doi vorbitori de limbi diferite va fi mereu mai bună, atât în plan informaţional, cât şi în plan emoţional, dacă în loc să se recurgă la o a treia limbă, fiecare dintre ei va folosi limba celuilalt. Adevărata înţelegere a culturilor străine nu poate să se bazeze decât pe punerea în comun a limbilor cu tradiţie culturală.

Primul program cuprinzător de promovare a predării şi învăţării limbilor, LINGUA, a intrat în vigoare în anul 1989 şi de atunci limbile străine s-au aflat în centrul programelor europene din domeniile educaţiei şi formării profesionale. 2001 a fost Anul european al limbilor. Evenimentul, organizat de Consiliul Europei şi Comisia Europeană, s-a bucurat de un enorm succes, motiv pentru care data de 26 septembrie a fost declarată Ziua europeană a limbilor. În fiecare an, cu această ocazie, se sărbătoresc nu numai cele 23 de limbi oficiale ale UE, ci şi bogata moştenire de culturi şi tradiţii, care este o expresie vie a tuturor limbilor Europei.

Diversitatea lingvistică ne oferă tuturor posibilitatea de a ne pune în locul altora şi de a privi viaţa dintr-o altă perspectivă. Prin urmarea studiul limbilor moderne în şcolile româneşti reprezintă în primul rând o oportunitate pentru tânăra generaţie. Să nu uităm că elevii de azi vor fi stâlpii societăţii viiorului şi numai prin instruirea acestora dintâi în spiritul plurilingvismului vom asigura stabilitatea şi afirmarea noastră ca români în spaţiul european şi desigur global.

• Analiza de nevoi (SWOT)

• Puncte tari (STRENGTHS):

• Disponibilitatea cadrelor didactice;

• Dorinţa elevilor de a se implica în derularea unor activităţi noi;

• Bună colaborare elev – profesor în desfăşurarea activităţilor etracurriculare;

• Existenţa facilităţilor multimedia minime în şcoală ce permit un proces de învăţare modern;

• Deschiderea elevilor spre limbile străine datorită părinţilor plecaţi la muncă în străinătate.

• Puncte slabe (WEAKNESS):

• Tendinţa unor părinţi de a-şi lua copii în străinătate, chiar dacă nu sunt pregătiţi pentru a fi integraţi cu succes în alte comunităţi europene;

• Slaba colaborare cu părinţii elevilor datorită emigrării în scop economic;

• Lipsa unui cabinet media amenajat;

• Oportunităţi (OPPORTUNITIES):

• Descoperirea unor elemente culturale noi;

• Creşterea interesului tuturor, în urma mediatizării activităţilor desfăşurate în şcoală;

• Îmbunătăţierea abilităţilor lingvistice necesare procesului educativ ulterior anilor de gimnaziu;

• Dezvoltarea capacităţii de lucru în echipă şi implementarea spiritului pozitiv în activităţile şcolare;

• Crearea unor punţi de comunicare între elevii şcolii noastre şi elevii din alte ţări.

• Ameninţări (THREATS):

• Prezenţa tot mai accentuată a mijloacelor informaţionale în activitatea elevilor, fapt ce periclitează învăţarea corectă a unei limbi;

• Scăderea interesului comunităţii pentru activităţile lingvistice şi de comunicare organizate de şcoală;

• Numărul mic de cadre didactice cu experienţă îndelungată în ceea ce priveşte limbile şi culturile străine;

• SCOP. OBIECTIVE. GRUP ŢINtĂ

SCOPUL PROIECTULUI :

• Familiarizarea elevilor cu noţiunile elementare despre cultura şi limbile comunităţii europene;

• Consolidarea interesului pentru limbile moderne;

• Atragerea elevilor înspre studierea intensivă a limbilor moderne;

• Consolidarea şi îmbunătăţire cunoştinţelor despre aspectele culturale specifice, autohtone în cadrul spaţiului european;

• Cunoaşterea şi utilizarea limbajului din sfera valorilor civice şi culturale europene.

• Punerea în valoare a cunoştinţelor dobândite de elevi până acum la orele de curs;

• Crearea legăturilor de prietenie între elevii noştri şi cei din alte şcoli europene, prin proiecte internaţionale;