Analiza Sistemului de Gestiune a Stocurilor în Cadrul unei Baze de Date

Proiect
7/10 (4 voturi)
Domeniu: Rețele
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 13 în total
Cuvinte : 1740
Mărime: 251.89KB (arhivat)
Puncte necesare: 9
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Carstea Claudia

Cuprins

  1. INTRODUCERE pg.1
  2. 1. ANALIZA SISTEMULUI DE GESTIUNE A STOCURILOR
  3. - APROVIZIONARE MĂRFURI - pg.2
  4. 1.1. TABELE pg.2
  5. 1.2. INTEROGĂRI pg.3
  6. 1.3. FORMULARE pg.3
  7. 1.4. RAPOARTE pg.3
  8. 1.5. MACROINSTRUCŢIUNI pg.3
  9. 2. DESCRIEREA BAZEI DE DATE: GESTIUNE_STOCURI pg.4
  10. 2.1. PROIECTARE BAZĂ DE DATE – CERINŢE pg.4
  11. 2.2. OBIECTELE BAZEI DE DATE GESTIUNE STOCURI pg.5
  12. BIBLIOGRAFIE pg.12

Extras din proiect

INTRODUCERE

În prezenta lucrare s-a dorit realizarea unui sistem informatic privind gestiunea stocurilor, punând accent pe aprovizionarea cu mărfuri. În acest scop, s-au stabilit următoarele obiective:

- descrierea bazei de date proiectate

- descrierea tabelelor şi interogările utilizate

- prezentarea relaţiilor dintre tabele

- prezentarea formularelor şi rapoartelor

- realizare macroinstrucţiune

- modelul relaţional şi conceptual al datelor

- realizarea bazei de date în Microsoft Access

- prezentarea aplicaţiei propriu-zise

1. ANALIZA SISTEMULUI DE GESTIUNE A STOCURILOR

- APROVIZIONARE MĂRFURI -

Gestiunea stocurilor într-un sistem informatic presupune prelucrarea datelor şi documentelor referitoare la fluxul de produse al unei societăţi. În acest sens vom urmări paşii pentru realizarea documentelor şi rapoartelor necesare unei gestionări optime.

În vederea unei bune organizări a datelor, am optat pentru realizarea unei baze de date ce permite stocarea unui volum foarte mare de date, accesibile şi uşor de prelucrat, asigurând în acelaşi timp o viziune unitară centralizată asupra datelor şi o redundanţă minimă şi controlată.

1.1. TABELE (TABLES)

FURNIZORI_SOC (CODF, DENF, LOC, ADR)

FACTURI (NRFACT, DATAFACT, VAL, TVA, FURNIZOR)

UNITATI_DE_MASURA (UM, SIMBOL)

PRODUSE (CODP, DENP, UM)

DETALII_FACT (NRFACT, DENP, CANTLIVR, PU)

Tabelele sunt obiecte fundamentale ale unei baze de date, deoarece ele conţin descrierea structurii fiecărei colecţii de date şi actualizarea, localizarea şi filtrarea înregistrării.

O bază de date este formată din mai multe tabele cu diferite legături între ele. Tipurile de legături între două tabele utilizate în această lucrare sunt:

- 1:1 – legătura de tip unu la unu – când unei înregistrări dintr-o tabelă îi corespunde o singură înregistrare în cealaltă tabelă. EXEMPLU: unei facturi îi corespunde un singur furnizor.

- 1:M – legătură de tip unu la mulţi – când unei înregistrări dintr-o tabelă îi corespund mai multe înregistrări în cealaltă tabelă. EXEMPLU: o factură conţine mai multe produse, un furnizor poate înregistra mai multe facturi.

- M:N – legătură de tip mulţi la mulţi – când mai multor înregistrări dintr-o tabelă îi corespund mai multe înregistrări în cealaltă tabelă. EXEMPLU: produsele sunt înregistrate în facturi.

Uneori într-o tabelă există foarte multe date, de aceea se recomandă ierarhizarea datelor din tabelă, pentru a putea fi regăsite cât mai uşor. De aceea pentru anumite tabele se recomandă construirea indecşilor. Cu ajutorul unui index datele din tabelă se pot regăsi foarte uşor. În cazul nostru indecşii sunt chiar cheile primare, care nu permit duplicate.

Orice tabelă trebuie să aibă definită o cheie. Cheia unei tabele reprezintă un ansamblu minim de atribute (cheie simplă sau compusă) care identifică o înregistrare dintr-o tabelă – aceasta este cheia primară. Această cheie primară va identifica în mod unic o înregistrare din tabelă. Dacă într-o tabelă un atribut sau un ansamblu de atribute ia valori în acelaşi domeniu ca şi cheia primară a unei tabele, atunci acest ansamblu de atribute se numeşte cheie externă.

EXEMPLE:

- Cheie primară – FACTURI(NRFACT), FURNIZORI_SOC(CODF)

- Cheie externă – PRODUSE(UM), DETALII_FACT(NRFACT, DENUMIRE)

Practic, aceste chei determină relaţiile (ToolsRelationships) dintre tabele.

EXEMPLU: tabela UNITATI_DE_MASURA are relaţii de legătură cu tabela PRODUSE prin atributul UM, unitate de măsură.

1.2. INTEROGĂRI (QUERIES)

Interogările sunt obiecte care permit utilizatorilor să realizeze operaţii de selecţie, proiecţie, joncţiune, reuniune, intersecţie, diferenţă, produs cartezian, calcule aritmetice, calcule folosind funcţii predefinite din sistem.

În lucrare au fost folosite operaţiile de selecţie, proiecţie, joncţiune, reuniune, calcule aritmetice şi calcule folosind funcţii predefinite din sistem care au fost posibile cu ajutorul câmpurilor: FIELD, TABLE, SORT, SHOW, CRITERIA, TOTALS.

Proiectarea interogărilor se poate face în următoarele ferestre: DESIGN VIEW sau SQL.

1.3. FORMULARE (FORMS)

Formularele sunt tipuri de obiecte care permit proiectarea interfeţei prietenoase cu utilizatorul prin crearea ecranelor de actualizare înregistrări, crearea ecranelor pentru vizualizare prelucrări şi creare de panouri de comandă.

În această lucrare s-au utilizat majoritatea tipurilor de formulare:

- formulare legate (dacă sursa directă este tabela sau interogarea) – formularele realizate cu Create form by using wizard : FACTURI_INT, PRODUSE;

- formulare nelegate : PANOU_DE_COMANDA, FACTURI, GESTIUNE_MARFA;

- formulare de tip SINGLE : FACTURI, FURNIZORI;

- formulare de tip CONTINOUS : FURNIZORI_SOC.

1.4. RAPOARTE (REPORTS)

Rapoartele sunt tipuri de obiecte care permit proiectarea fişierelor text, având ca sursă de date tabela sau interogarea. Ele sunt utilizate în general pentru previzualizarea listelor şi imprimare.

Dacă formularele permit filtrări şi localizări, din păcate, raportul nu permite aceste operaţii, dar permite grupări de date până la 10 niveluri.

1.5. MACROINSTRUCŢIUNI (MACROS)

Macroinstrucţiunile sunt obiecte care pun la dispoziţia utilizatorilor acţiuni predefinite pentru lucrul cu tabele, interogări, formulare sau rapoarte, respectiv cu întreaga aplicaţie.

Astfel, s-au realizat comenzi rapide pentru cele mai utilizate acţiuni: introducere NIR, facturi, furnizori, respectiv produse.

Preview document

Analiza Sistemului de Gestiune a Stocurilor în Cadrul unei Baze de Date - Pagina 1
Analiza Sistemului de Gestiune a Stocurilor în Cadrul unei Baze de Date - Pagina 2
Analiza Sistemului de Gestiune a Stocurilor în Cadrul unei Baze de Date - Pagina 3
Analiza Sistemului de Gestiune a Stocurilor în Cadrul unei Baze de Date - Pagina 4
Analiza Sistemului de Gestiune a Stocurilor în Cadrul unei Baze de Date - Pagina 5
Analiza Sistemului de Gestiune a Stocurilor în Cadrul unei Baze de Date - Pagina 6
Analiza Sistemului de Gestiune a Stocurilor în Cadrul unei Baze de Date - Pagina 7
Analiza Sistemului de Gestiune a Stocurilor în Cadrul unei Baze de Date - Pagina 8
Analiza Sistemului de Gestiune a Stocurilor în Cadrul unei Baze de Date - Pagina 9
Analiza Sistemului de Gestiune a Stocurilor în Cadrul unei Baze de Date - Pagina 10
Analiza Sistemului de Gestiune a Stocurilor în Cadrul unei Baze de Date - Pagina 11
Analiza Sistemului de Gestiune a Stocurilor în Cadrul unei Baze de Date - Pagina 12
Analiza Sistemului de Gestiune a Stocurilor în Cadrul unei Baze de Date - Pagina 13

Conținut arhivă zip

  • Analiza Sistemului de Gestiune a Stocurilor in Cadrul unei Baze de Date.doc

Alții au mai descărcat și

Comunicații și rețele wireless

În cautarea raspunsului istoric, am ajuns la un altul legat de tehnologia mobila Bluetooth, care ne înconjoara astazi de pretutindeni. Caci la fel...

Fibră optică

INTRODUCERE Tehnologia de astazi ne permite sa transmitem informatii sub forma de voce sau date la o viteza care a depasit-o pe cea a sistemului...

Rețele de calculatoare

Un model de comunicatie - Sursa —Genereaza date care urmeaza a fi transmise - Transmitator —Converteste datele in semnale transmisibile -...

Soluții Flexibile pentru Supraveghere Video și Monitorizare de la Distanță

Supravegherea bazată pe IP oferă soluţii de calitate superioară pentru securitate si monitorizare de la distanţă, prin simpla conectare la o reţea...

Multimedia - Suport de curs pentru autoinstruire

1. UNITATEA DE STUDIU 1 - Concepte generale, clase de aplica.ii multimedia Cuprins 1.1. Introducere .. 4 1.2. Obiectivele .i competen.ele...

Întrebări licență rețele de calculatoare

protocol de nivel aplicatie este utilizat pentru a a translata nume de host (adrese URL) in adrese IP? DNS 2. Dati un exemplu de adresa valida de...

Totul despre rețele

TOTUL DESPRE RETELE Inceputul Retelele sunt clasificate in retele peer-to-peer si retele bazate pe server. Intr-o retea peer-to-peer nu exista...

Te-ar putea interesa și

Studiu privind modul de organizare a contabilității stocurilor de mărfuri la SC Peco SA Argeș

I.BAZELE SISTEMULUI INFORMAŢIONAL CONTABIL LA S.C. PECO S.A. ARGEŞ. 1.Coordonatele noului sistem contabil adaptat la condiţiile economiei de...

Analiza comparativă a produselor ERP Siveco Applications și Charisma

TotalSoft software solutions for a world in motion Istoric La scurt timp după înfiinţarea sa în 1994, TotalSoft a devenit una dintre cele mai...

Gestiunea Stocurilor în Cadrul Întreprinderii

Introducere În activitatea curentă a agenţilor economici apar probleme operative de producţie, de planificare sau proiectare, care se cer...

Gestiunea Stocurilor

1. Stocurile 1.2. Definirea stocurilor Stocurile reprezinta cantitati de resurse materiale sau produse (finite sau intr-un stadiu oarecare de...

Proiectarea unei Rețele de Calculatoare

1. STUDIUL CERINŢELOR UTILIZATORILOR PRIVIND APLICAŢIILE ŞI COMUNICAREA: Compania SC ART & DESIGN SA. este o companie cu capital 100% românesc şi...

Integrarea Tehnologiilor în Analiza Financiar Contabilă

Cuvinte Cheie Tehnologii informationale, impact, financiar-contabil, firma, sisteme informatice integrate, implementare sisteme informatice, TI,...

Sisteme Informatice Integrate pentru Managementul Afacerilor

Integrarea aplicaţiilor informatice este o activitate ce reuneşte oameni, echipamente, programe, dar şi practici manageriale. Integrarea...

Specificul metodelor de gestiune logistică a stocurilor în cadrul stocurilor de materii prime

1) Metoda MRP 1 Primele soluţii informatice de planificare a resurselor organizaţiei (întreprinderii) au apărut la mijlocul anilor ’60, atunci...

Ai nevoie de altceva?