Cuprins
- INTRODUCERE 2
- 1. BAZA TEORETICĂ A CERCETĂRII 6
- 1.1. DEFICIENŢA MINTALĂ 6
- 1.1.1. Definiţii ale deficienţei mintale 6
- 1.1.2. Precizări terminologice 7
- 1.1.3. Etiologia deficienţei mintale 8
- 1.1.4. Clasificări psihometrice ale deficienţei mintale 10
- 1.1.5. Bazele teoretice ale deficienţei mintale 12
- 1.1.5.1. Teoria etiologică 13
- 1.1.5.2. Teoria simptomatologică 13
- 1.1.5.3. Teoria sindroamelor specifice 14
- 1.1.5.4. Teoria psihanalitică şi psihosociologică 16
- 1.1.5.5. Teoria integrată 17
- 1.2. DEVIERILE COMPORTAMENTALE 18
- 1.2.1. Noţiuni generale 18
- 1.2.2. Forme ale inadaptării şcolare 19
- 1.2.3. Tulburările de conduită 21
- 1.2.3.1. Criterii de diagnostic 21
- 1.2.3.2. Subtipuri ale tulburării de conduită 22
- 1.2.3.3. Modele conceptuale 23
- 1.3. ANALIZA FUNCŢIONALĂ A COMPORTAMENTULUI 28
- 1.3.1. Definirea evaluării funcţionale a comportamentului 28
- 1.3.2. Observarea şi măsurarea comportamentului 32
- 1.3.3. ABC-ul comportamentului 34
- 1.3.4. Metode de înregistrare a comportamentului 35
- 1.3.5. Cercetări asupra evaluării funcţionale a comportamentului 38
- 2. METODOLOGIA CERCETĂRII 41
- 2.1. IPOTEZE EXPERIMENTALE 41
- 2.2. OBIECTIVELE CERCETĂRII 43
- 2.3. DESIGNUL CERCETĂRII 45
- 2.4. PREZENTAREA EŞANTIOANELOR 45
- 2.5. PREZENTAREA TEHNICII DE LUCRU 48
- 2.6. PREZENTAREA INSTRUMENTELOR DE CERCETARE 50
- 3. PREZENTAREA, ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR EXPERIMENTALE 52
- 4. CONCLUZII 67
- BIBLIOGRAFIE 67
- ANEXE
Extras din proiect
INTRODUCERE
Ultimele decenii au cunoscut o reală efervescenţă a cercetării experimentale, a studierii teoretice şi practice şi a apariţiei multor lucrări valoroase în domeniul psihopedagogiei speciale. Lucrarea de faţă caută să studieze problematica complexă a uneia dintre ramurile psihopedagogiei speciale, adică a problematicii deficienţei mintale în contextul prezenţei concomitente şi a devierilor comportamentale în mediul şcolar.
Deficienţa mintală şi tulburările de conduită sunt realităţi complexe care necesită o abordare pluridimensională şi interdisciplinară în căutarea formulei dezvoltării unei personalităţi integre şi a integrării sociale, aceasta fiind cerinţa fundamentală a societăţii contemporane.
În încercarea de a integra cât mai bine în societate copilul deficient mintal cu tulburări de conduită, această lucrare caută să realizeze o analiză a comportamentelor perturbatoare care apar cu o frecvenţă mai mare în rândul elevilor care vor fi luaţi în vedere.
Profesorii care lucrează cu copii cu cerinţe educative speciale se confruntă în munca lor de fiecare zi cu o serie de probleme dificile, în principal în încercarea de a menţine atenţia copiilor şi de a păstra în clasă o atmosferă propice studiului. Deşi toţi profesorii, indiferent de tipul de copii cu care lucrează, trebuie să facă faţă acestor imperative, profesorii din şcolile speciale lucrează cu copii a căror comportament este afectat de multiple deficienţe, inclusiv mintală şi care, deseori, se află sub medicaţie. Din acest motiv am considerat interesantă studierea comportamentului unor copii din aceste şcoli speciale, urmărind persistenţa şi frecvenţa unor comportamente deranjante în timpul orelor de studiu şi modul în care un anumit mod de abordare a acestor probleme poate ajuta la corectarea acestor comportamente.
Observaţiile realizate la clasele de a II-a şi a VIII-a ale Şcolii cu clasele I – VIII „P.P. Neveanu” din Timişoara, m-au condus la a-mi propune să urmăresc sistematic comportamente disturbatorii precum: refuzul de a se supune cerinţelor profesorului, vorbitul cu voce tare în timpul orei, deranjând astfel profesorul şi colegii, necăjitul sau tachinatul colegilor şi al profesorului, inatenţia elevului cu imposibilitatea de a răspunde solicitărilor profesorului şi ridicatul din scaun fără permisiunea profesorului.
De ce este necesară o analiză funcţională a comportamentelor? Specialiştii în domeniu sunt, în general, de acord că un comportament problemă nu are o cauză singulară şi unică pentru toţi indivizii. Deşi topografia unor comportamente (felul în care comportamentul arată şi se aude) poate fi similară, în fiecare caz, “cauzele” sau funcţiile comportamentelor sunt foarte diferite. Identificarea cauzelor care stau la baza comportamentului elevului şi a consecinţelor pe care aceste comportamente le determină sau altfel spus, ce anume “obţine” sau “evită” elevul prin acel comportament, poate oferi terapeutului informaţia diagnostică necesară pentru dezvoltarea strategiilor de intervenţie menite să se adreseze comportamentelor care intervin în instruirea academică.
1. BAZA TEORETICĂ A CERCETĂRII
1.1. DEFICIENŢA MINTALĂ
1.1.1. Definiţii ale deficienţei mintale
Numărul mare de definiţii, precum şi termenii numeroşi, variaţi, determină dificultăţi de înţelegere şi delimitare a tipurilor, formelor şi gradelor sub care se manifestă deficienţa mintală.
Mihai Predescu (1994, p.9) defineşte deficienţa mintală ca fiind “o stare, o ipostază în care poate fi plasată o persoană datorită particularităţilor sale psihologice, în raport cu anumite norme – statistice, sociale, valorice – validate de viaţa si activitatea umană”. Totodată “termenul de deficienţă mintală este utilizat ca noţiune gen pentru a releva lipsuri, lacune, insuficienţe, disfuncţii morfologice sau funcţionale existente la un individ”.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Analiza Comportamentului la Copiii cu Deficienta Mentala.doc