Probleme și politici sociale - sărăcia din Moldova

I.Prezentarea problemei sociale

1. Problema sociala monitorizata in presa romaneasca. Definitia de lucru a problemei sociale.

Problema care este prezentata in presa romaneasca vizeaza fenomenul saraciei din Nord-Estul tarii, implicit efectele si celelalte probleme care accentueaza problema centrala din ce in ce mai mult.Cu toate ca atitudinea jurnalistilor fata de saracie nu este una de interes pentru bine, ci de a scoate in evidenta senzationalul, trebuie sa fim constienti ca aceasta problema provine din perioada de tranzitie, si ca din diverse motive existenta ei a fost respinsa de catre oamenii politici.

In orice societate eticheta de „om sarac” este stigmatizata, deoarece „presupune o opozitie sociala defensiva, asociata cu suspiciunea ca, intr-o masura semnificativa, ea se datoreaza unor defecte personale” sau lipsei de vointa a indivizilor( Zamfir,1999, apud Stanculescu si Berevoescu 2004:16).

Pentru a putea defini saracia trebuie sa avem in vedere o serie de caracteristici care sunt distibuite la nivelul majoritatii populatiei. In saracie traiesc si salariatii cu salarii mici, si pensionarii cu pensii mici, si persoanele in incapacitate de munca, familiile monoparentale, si familiile care traiesc din venituri ocazionale si romani si maghiari si romi, si cetateni de alte nationalitati In ceea ce priveste problema sociala pe care am analizat-o vom utiliza termenul de „saracie extrema” pentru situatia de saracie permanenta, inelastica la evolutiile economiei, care cu mare probabilitate nu va disparea odata cu relansarea economica a tarii. In acest sens, saracia extrema este definita, ca stare de lipsuri acumulate-lipsa unui venit permanent, lipsa unui loc de munca stabil, lipsa unei calificari care se cauta pe piata muncii, lipsa unei locuinte adecvate, lipsa hranei-care s-a permanizat. Saracia extrema definita astfel este o saracie profunda, si nu un trai in preajma pragului de subzistenta, este o lupta pentru supravietuire la marginea societatii, asociata cu un deficit considerabil de participare si integrare sociala. (Stanculescu,2004:25).

2. Perioada si regiunea geografica (nivel national, regional, local) de monitorizare a problemei.

Problema sociala am analizat-o la nivel regional in perioada 2006-2008 si anume: articolul 1. (27 martie 2008); articolul 2. (12 februarie,2006); articolul 3. (11 septembrie,2007); articolul 4.(5 mai 2008); articolul 5. (27 august,2007); articolul 6. (20 februarie,2007).

3. Identificare actorilor sociali care definesc fenomenul respectiv ca o problema sociala. Cine sunt direct afectati?Dar cei indirect afectati-

Actorii sociali identificati care definesc fenomenul saraciei din Moldova ca o problema sociala sunt urmatorii:

1 in articolul 1,CPE(Centrul Parteneriat pentru Egalitate) reprezentat de catre Livia Minosanu. Din cauza ca aceasta zona de nord-est este cea mai afectat de saracie si ca accesul la informatie este din ce in ce mai redus sunt afectate toate persoanele care traiesc in aceasta zona, prin discriminare si abuz pe piata fortei de munca.In mod indirect este afectat restul populatiei.In mod indirect, sunt afectate celelalte localitati din jur, pentru ce trebuie sa ajute populatia afectata.

2 in articolul 2, Raportul Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, componenta a Planului ONU de actiune pentru combaterea saraciei.In mod direct este afectata populatia din nord-est a tarii, iar in mod indirect populatiile din regiunile vestice si centrul tarii, rromii(12,5% din totalul populatiei sarace), majoritatea saracilor se afla in gospodarii in care capul gospodariei a absolvit cel mult patru clase, cea mai mare rata inregistrandu-se in cazul cand acesta nu a absolvit nici o forma de invatamant (40%), familiile cu 5 copii sau mai multi se confrunta cu riscul de a se afla in saracie severa, familiile monoparentale.

3 in articolul 3, Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza.In mod direct este afectata populatia judetului Iasi deoarece continua sa ramana cea mai saraca zona a tarii, chiar daca s-a observat o crestere a modului de viata.In mod indirect este afectata Romania ca tara, din cauza ca ea ramane pe ultimele locuri in ceea ce priveste PIB-ul calculat la standardele puterii de cumparare.

4 in articolul 4, Institutul Naţional de Statistică. In mod direct este afectata populatia Vasluiului si a Sucevei fiind printre cei mai prost plătiţi angajaţi.

5 in articolul 5, N.C.Munteanu, Formula AS.

6 in articolul 6, Biroul de Statistica al UE, Eurostat, Comisia Antisaracie.

4. Date privind problema sociala furnizate de institutii guvernamentale si non-guvernamentale.

Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) are in atentie sustinerea mai multor proiecte ce au ca obiectiv reducerea saraciei severe in randul anumitor categorii sociale din Romania.

De obicei cei mai multi rezidenti ai zonelor sarace au apelat la organizatii precum primaria si spitalul(40%), dar in ceea ce priveste saracia prezentata in articole adica saracia extrema, rezidentii din aceste zone au apelat la primarii in mai mare masura (50%). Primaria este perceputa ca institutie ineficienta, care creeaza asteptari, dar nu rezolva probleme. Aceasta asteptare fara sfarsit nu face decat sa slabeasca increderea oamenilor in eficienta sistemului.

Biserica nu este privita nici ca ofertant de ajutor material si nici de ajutor moral pentru saraci, ci ca o sursa in plus de cheltuiala prin taxele sale. Conditionarea serviciilor, cu deosebire cele pentru inmormantare, de plaat contributiei anuale este reclamata de catre saraci drept cea mai grava problema.

5. Identificarea potenţialelor cauze ale problemei sociale prin utilizarea bibliografiei de referinţă, cât şi a unor lecturi recomandate ce vizează problematica respectivă.

In discursul despre saracia extrema, cauzele la care se face recurs sunt stilul de viata distorsionat, inzestrarea genetica a persoanelor de etnie roma, familiile cu multi copii, dezorganizarea familiei, lenea si dependenta fata de stat.

Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei prezinta cateva dintre cauzele care au dus la saracia din Moldova. Acestea sunt: (i) lipsa la clasa politica moldoveneasca din anii 90 a unei viziuni clare si ample asupra perspectivelor dezvoltarii, pe termen lung, a tarii in ansamblu si a economiei ei in particular; (ii) ineficienta politicilor economice si sociale adoptate, precum si a instrumentelor aplicate pentru implementarea lor; (iii) devansarea ritmului transformarilor economice, inclusiv a celor institutionale, in raport cu mecanismele de protectie sociala; (iv) evolutia divergenta a prioritatilor economice ale cercurilor guvernante din anii 90 fata de cele sociale ale majoritatii populatiei.