Tehnici de cercetare sociologică

Primul mare precursor al investigaţiei sociologice empirice, Aristotel, scria în cartea întâi a Metafizicii că filosofia s-a născut din uimre. Acelaşi lucru se poate spune şi despre sociologie. Dacă filosofii şi-au îndreptat privirea spre stele, punându-şi întrebări despre originea Universului şi, apoi, despre caracterul cunoaşterii înseşi, sociologii au privit Terra întrebându-se despre existenţa omului în societate şi, mai târziu, despre modalităţile de cunoaştere a traiului laolaltă al oamenilor.

Aşa cum preciza C. Wright Mills (1916 - 1962), ei au încercat să răspundă la trei grupe de întrebări, şi anume:

- „Care este structura acestei societăţi particulare ca întreg- Cum diferă ea de alte orânduiri sociale- Care este, în interiorul societăţii, semnificaţia fiecărei trăsături particulare pentru continuitatea ei şi pentru transformarea ei?".

Promotorul sociologiei contestatare din America anilor 1950-1960 remarca faptul că sociologia se preocupă în primul rând de „interrelaţiiie şi interdependenţele componentelor societăţii, precum clasele sociale, formele fundamentale ale muncii, forţele de socializare majore (structura familiei, educaţia, organizaţiile sociale), regulile şi formele controlului social care organizează o societate"

- Cel de-al doilea grup de probleme care au stat şi rămân în atenţia sociologiei îl constituie întrebările de tipul: „Ce loc ocupă această societate în istoria omenirii- Ce mecanisme duc la schimbarea ei- Care este locul acesteia în dezvoltarea umanităţii în ansamblul ei şi care este semnificaţia ei pentru această dezvoltare- Care sunt influenţele pe care le suferă şi pe care le exercită aspectele studiate în cadrul perioadei istorice în care se manifestă- şi, în ce priveşte această perioadă, care sunt trăsăturile ei esenţiale- Prin ce se deosebeşte ea de alte perioade- Care sunt modurile ei caracteristice de făurire a istoriei?".

Dacă primul grupaj de întrebări viza structura socială, acest al doilea grupaj are în vedere schimbarea socială. Sociologii încearcă să înţeleagă şi să explice ştiinţific schimbările din societate de-a lungul istoriei: schimbările din structura familiei, modificarea formelor de socializare, transformarea muncii, deplasarea centrului de greutate a vieţii sociale spre organizaţiile formale etc.

- al treilea grup de întrebări se concentrează asupra studiului personalităţii şi a raporturilor individ-societate: „Ce tipuri de bărbaţi şi femei predomină în această societate şi în această perioadă- şi ce tipuri vor predomina în viitor- Cum sunt ele selectate şi formate, emancipate şi reprimate, senzibilizate şi opacizate- Ce tipuri de natură umană se revelează în conduită şi caracter în această societate, în această perioadă- şi ce semnificaţie are pentru natura umană fiecare dintre trăsăturile societăţii pe care le examinăm?"

Cele trei grupuri de întrebări identificate de C. Wright Mills în opera marilor sociologi, indiferent de problemele specifice pe care le-au abordat, reflectă concepţia autorului despre obiectul sociologiei ca studiu al influenţelor reciproce dintre om şi societate, dintre biografie şi istorie.

Imaginaţia sociologică permite înţelegerea relaţilor dintre istorie şi biografie, pornind de la premisa că fiecare individ îşi trăieşte biografia într-o perioadă istorică determinată, contribuind la configurarea societăţii şi fiind, în acelaşi timp, un produs al societăţii.

Întrebările care şi le-au pus şi le pun în continuare analiştii sociali îi frământă şi pe oameni obişnuiţi, fără o imaginaţie sociologică educată, sistematică. Cine nu s-a întrebat după evenimentele din decembrie 1989: ce societate edificăm- Prin ce se diferenţiază aceasta de societatea totalitară de care ne-am despărţit- Cum influenţează economia de piaţă asigurarea drepturilor omului- Oamenii se întreabă: de ce a crescut exploziv infracţionalitatea- De ce au scăzut producţia şi nivelul de trai- Care sunt cauzele extinderii ca o plagă a corupţiei- Ce fel de oameni sunt cei care şi-au schimbat instantaneu convingerile politice declarate- Prin ce se caracterizează întreprinzătorul ca tip uman impus de societatea în tranzaţie de la totalitarism la democraţie- Cum se exercită justiţia socială în perioada de tranziţie postcomunisţă-