Populația României

1.1Definirea noțiunii de migrație

Migraţia populaţiei reprezintă un fenomen demografic complex, cu numeroase implicaţii sociale, economice şi politice, care trebuie cunoscut, analizat, măsurat şi fundamentat pentru a se putea propune măsuri şi politici de dezvoltarea economică a localităţiilor, a unităţiilor administrativ-teritoriale a țărilor.

Biroul de Recensământ din Statele Unite ale Americii defineşte conceptul de migraţie ca fiind „schimbarea domiciliului permanent pentru cel puţin un an în cadrul comunităţii de destinaţie”. Aşadar, prin migraţie, se înțelege „deplasarea populaţiei dintr-o localitate în alta, sau dintr-o ţară în alta, însoţită de schimbarea statutului rezidenţial”.

Cu privire la studiile geografice asupra migraţiei, acestea pun accentul mai mult pe deplasarea teritorială propriu-zisă, fie individuală, fie în grup a mai multor indivizi şi pe schimbările produse în mediu în urma acestei deplasări. De altfel, înţelegerea actului de migraţie necesită definirea şi lămurirea unor concepte ce derivă din acesta, adică : emigraţia, imigraţia si remigraţia.

1.2Teorii despre migrații

Migraţia poate fi analizată din diferite puncte de vedere, aceasta intrȃnd în atenția cercetătorilor aparținȃnd unor domenii diverse: demografie, sociologie, economie, geografie, fiecare analizând-o din puncte de vedere diferite, elaborând teorii, scheme care încearcă să explice mecanismul fenomenului.

Teorii ale migraţiei sunt importante pentru că ne pot ajuta să înţelegem deplasările populaţiei, atȃt din punct de vedere politic, economic etc.

E. G. Ravenstein, un geograf englez, folosind datele recensământului din Anglia şi Ţara Galilor şi-a dezvoltat "Legile migratorii" (1889). El a concluzionat că migraţia a fost guvernată de un proces "push-pull". Cea mai cunoscută dintre legi este cea potrivit căreia intensitatea migrației este invers proporțională cu distanța. Dintre celelalte legi, prezentam următoarele:

Migrația se realizează pe stadii, conform acestei legi, atunci cȃnd într-un oraş se creează posibilitatea absorbției de populație din aria rurală care îl înconjoară, cei care vor migra în primul rȃnd vor fi cei din imediata vecinătate a respectivului oraş. Locul lăsat liber de cei migrați în urban va fi ocupat de o populație rurală din arii mai îndepărtate. În acest fel, populația de la extremitatea urbanului va migra în acesta, nu dintr-o dată, ci parcurgȃnd mai multe stadii, apropiindu-se din ce în ce mai mult de urban.

Fiecărui flux migrator într-un sens îi corespunde un flux migrator în sens opus.

Între populația dintre mediul urban şi cea din mediul rural există diferențe în ceea ce priveşte înclinația spre migrație, în sensul că populația rurală manifestă de regulă o tendință mai accentuată spre migrație decȃț populația urbană.

Dintre factorii determinanți ai migrației, predomină factorul economic (dorința oamenilor de a-şi îmbunătăți nivelul de trai).