Variația produsului intern brut (PIB) în funcție de consumul guvernamental și importurile de bunuri și servicii

1. Introducere

Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări în decurs de un an.

PIB-ul este suma cheltuielilor pentru consum a gospodăriilor private și a organizațiilor private non-profit, a cheltuielilor brute pentru investiții, a cheltuielilor statului, a investițiilor în scopul depozitării ca și câștigurile din export din care se scad cheltuielile pentru importuri.

PIB = consum + investitii + exporturi – importuri.

Economiștii (pornind de la John Maynard Keynes) au împărțit termenul de consum general în două părți: consumul privat și cheltuielile sectorului public.

Cheltuielile statului - sau consumul sectorului public, reprezintă suma tuturor cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri finite și servicii. Include salariile angajaților din sectorul public, cumpărarea de armament, etc.

Importurile - reprezintă importurile brute.

Deoarece PIB-ul combină suma tuturor activităților care se pot evalua în bani și nu a folosinței acestora (sau chiar a distrugerii acestora) este un mijloc condiționat de măsurare a bunăstării și a calității vieții.

Acest proiect îşi propune să găsească influenţa consumului guvernamental, precum şi a importurilor de bunuri şi servicii asupra produsului intern brut ale oraşului Hong Kong dintre anii 1979 - 1993.

Datele analizate:

2. Specificarea modelului econometric unifactorial

Pe baza datelor de mai sus se poate construi un model econometric unifactorial de forma:

y = f(x) + u

unde: - y reprezintă valorile reale ale variabilei dependente (produsul intern brut);

- x reprezintă valorile reale ale variabilei independente (consumul guvernamental);

- u este variabila reziduală, cu influenţe nesemnificative asupra variabilei y.

a) Reprezentaţi grafic datele de observaţie şi comentaţi legătura dintre variabile.

Pentru a identifica existenţa unei relaţii de dependenţă între variabilele analizate, ca şi forma şi sensul relaţiei de dependenţă, construim diagrama împrăştierii datelor. Pentru a crea o diagramă a datelor trebuie să stabilim care variabilă ar trebui să apară pe axa orizontală. În analiza de regresie, variabila explicativă apare întotdeauna pe axa orizontală, iar variabila explicată pe axa verticală.