Mortalitatea în Județul Giurgiu

1.1 Introducere

Principalul obiectiv al lucrarii de faţă este, dupa cum o arată si numele acesteia, analiza fenomenului de mortalitate in judetul Giurgiu. Acest obiectiv poate fi impartit cu usurinta in mai multe obiective concrete, secundare, al caror rol nu vrem sa il diminuam prin denumirea lor, si anume, cea de obiective secundare, care, desi secundare, stau la baza celui principal. Printre ele se numara urmatoarele :

- Analiza evolutiei fenumenului de mortalitate in perioada 1990 – 2009 ;

- Factori care au influentat evolutia acestui fenomen ;

- Analiza comparativa a judetului Giurgiu atat cu judetele din regiunea din care face parte cat si cu indicatorii de la nivel national.

Judeţul Giurgiu este situat în partea de sud a României, pe cursul inferior al Dunării, străbătut de paralela de 43° 53’ latitudine nordică şi de meridianul 25°59’ longitudine estică.

Amplasarea pe malul Dunării de-a lungul a 72 km conferă judeţului posibilitatea de a avea legături fluviale cu ţările riverane şi Marea Neagră. Vecinii săi sunt : judeţul Călăraşi la est, judeţul Teleorman la vest, judeţul Ilfov şi judeţul Argeş la nord-vest şi judeţul Dîmboviţa la nord. Suprafaţa judeţului este de 3526 km2 , reprezentând 1,5 % din suprafaţa ţării.

Conform rezultatelor recensământului populatiei si al locuintelor din 18 martie 2002, populatia stabilă a judetului Giurgiu, este de 297.859 persoane. Populaţia judeţului Giurgiu reprezinta 1,3 % din populaţia României.

Fig. 1. Evolutia populatiei in judetul Giurgiu in perioada 1930 – 2002

Din totalul populatiei, 88.537 persoane locuiesc în mediul urban (29,72%) si 209.322 persoane locuiesc în mediul rural (70,27%). Densitatea populatiei judetului este de 84,5 locuitori/km².

96,03% din populatia judetului sunt români, 3,89% sunt rromi, iar 0,08% sunt alte etnii. După religie populatia este preponderent ortodoxă (98,5%).

În economia judeţului Giurgiu se disting ca activităţi cu pondere semnificativă, agricultura, industria şi comerţul.

În cadrul industriei judeţului reprezentative sunt: industria alimentară şi a băuturilor, extracţia petrolului şi gazelor naturale, industria textilă şi a confecţiilor din textile.

În judeţ există 2 parcuri industriale:

- Parcul Tehnologic şi Industrial Giurgiu Nord - unde îşi desfăşoară activitatea 13 societăţi comerciale cu cca. 1.500 salariaţi, cu posibilităţi de extindere până la 3.500 salariaţi, în domeniile: ţesătorie, confecţii textile, mobilă, etc.;

- Parcul Industrial Bolintin Deal – în suprafaţă de 143 ha care insa nu este funcţional.

1.2 Evolutia fenomenului de mortalitate in perioada 1990 – 2009

Înainte de a începe analiza evoluţiei acestui fenomen în judeţul Giurgiu vom face o introducere în care vom încerca să arătăm practic în ce consta mortalitatea.

Mortalitatea reprezintă o relaţie de proporţionalitate între numărul morţilor raportat la totalul populaţiei unui teritoriu pe un interval, în mod obişnuit de un an. Fiind a doua componentă principală, după natalitate, a evoluţiei populaţiei, mortalitatea influenţează hotărâtor volumul sporului natural şi, în general, mişcarea naturală a populaţiei. Populaţia se poate reduce şi pe seama emigraţiei, dar modalitatea ei fundamentală de mişcare în acest sens rămâne fenomenul natural al mortalităţii.

După momentul intervenţiei decesului se pot deosebi următoarele:

- mortinatalitatea - numărul născuţilor morţi raportat la numărul născuţilor vii;

- mortalitatea perinatală - născuţii morţi şi decedaţi până la o săptămână raportaţi la născuţii vii;

- mortalitatea neonatală - numărul deceselor până la o lună raportat la numărul născuţilor vii;

- mortalitatea infantilă - numărul deceselor până la un an raportat la numărul născuţilor vii;

- mortalitatea generală - care cuprinde proporţional toate decesele unei populaţii.

Mortinatalitatea – numărul născuţilor morţi raportat la numărul născuţilor vii

Fenomen demografic mai puţin discutat în literatura de specialitate, mortinatalitatea exprimă intensitatea (frecvenţa) născuţilor morţi, într-o anumită perioadă (de obicei, 1 an calendaristic), într-o populaţie oarecare. Evenimentul demografic care face obiectul înregistrării în statistica stării civile este naşterea acelui produs al concepţiei, a cărui perioadă de gestaţie depăşeşte 28 de săptămâni şi care, în momentul naşterii, nu prezintă nici un semn de viaţă. Intensitatea fenomenului se caracterizează cu ajutorul ratei de mortinatalitate, care redă, într-o formă sintetică, numărul de născuţi morţi la 1.000 de născuţi vii.

După cum se poate observa de pe grafic, în perioada studiată rata mortinatalităţii creşte de la 5,8‰ în 1990 la 8,5‰ în 1998, acesta reprezentând un maxim în perioada vizată, urmând ca până în 2009 să scadă la 2,1 de născuţi morţi la 1000 de născuţi.

Deşi peste 70% din populaţia judeţului locuieşte în mediul rural rata mortinatalităţii este mai mare în mediul urban decât în cel rural aproape pe toată perioada 1990 – 2009, cea mai mare diferenţă înregistrându-se chiar în debutul acesteia, respectiv în anul 1990, 8,9‰ în mediul urban faţă de 4,4‰în mediul rural.