Cuprins
- Cuprins
- CAPITOLUL 1
- Prezentare Generala
- 1.1 Pozitionare
- 1.2 Clima si calitatea aerului
- CAPITOLUL 2 ( Domenii in Municipiul Constanta )
- 2.1 Situatia Economica
- 2.2 Turism
- 2.3 Infrastructura de transport
- 2.3.1 Transportul rutier
- 2.3.2 Transportul feroviar
- 2.3.3 Transportul aerian
- 2.3.4 Transportul naval
- 2.4 Energia
- 2.4.1 Alimentarea cu energie electrică si iluminatul public
- 2.4.2 Alimentarea cu energie termică
- 2.4.3 Alimentarea cu gaze natural
- 2.5 Infrastructura de canalizare si alimentare cu apă
- 2.5.1 Alimentarea cu apa
- 2.5.2 Evacuarea apelor uzate
- 2.6 Industrie
- 2.7 Comertul si sectorul tertiar
- 2.8 CADRUL NATURAL SI CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU
- 2.8.1 Apa
- 2.8.2 Vegetatie si Fauna in municipiul Constanta
- a) Vegetatia
- b)Fauna
- CAPITOLUL 3 ( ANALIZE SWOT )
- 3.1 Analiza SWOT CADRUL NATURAL SI CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU
- 3.2 Analiza SWOT Industrie
- 3.3 Analiza SWOT Turism
- CAPITOLUL 4 (CONSIDERATII GENERALE)
- 4.1 Infrastructura rutiera
- 4.2 Energie termică
- 4.3 Turism
Extras din proiect
1. PREZENTAREA GENERALĂ
1.1 Poziţionare.
Municipiul Constanta, centrul economic si administrativ al judetului cu acelasi nume, este situat în extremitatea sud-estică a României, având coordonatele: 44 11`- latitudine nordică si 280 39`- longitudine estică, suprafata teritoriului administrativ fiind de 12,489 km2
Latura de est a municipiului este scăldată de Marea Neagră (mare continentală ce
comunică cu Marea Mediterană prin strâmtorile Bosfor si Dardanele), iar în proximitatea vestică, la cca. 50 de Km. distantă, se găseste fluviul Dunărea.
Ca forme de relief predomină structura de podis cu altitudine joasă, specifice fiind si
lacurile naturale si de luncă, limanele marine si lagunele. Clima este temperat continentală, cu o
temperatură medie anuală de 10,5o-11,5o C.
Constanta, vechea cetate greacă Tomis, posedă o istorie impresionantă, sărbătorind de
curând 2500 ani de existentă si 2250 ani de atestare documentară. Totusi, cele mai vechi urme de vietuire umană în această zonă datează încă din epoca paleoliticului.
Metropola antică a Pontului Euxin s-a afirmat de-a lungul secolelor în strânsă legătură cu
istoria românilor, cu interesele lor comerciale si spirituale, ca o placă turnantă si ca o punte de
confluentă a civilizatiilor, Constanta reprezentând din totdeauna un nod important de comunicare între Orient si Occident.
Figura 1.1
1.2. Clima si calitatea aerului
Regimul climatic se caracterizează prin veri mai putin fierbinti, datorită brizelor marine si ierni mai blânde, datorită actiunii moderatoare a Mării Negre. Temperaturile medii multianuale înregistrează cele mai mari valori din întreaga tară, situându-se la 11,2oC. Media maximelor lunare, cu valori de peste 30oC sunt atinse în iulie, august si septembrie; în aceste luni valorile minimelor lunare si anuale atingând 12 -13oC.
Primăvara, datorită prezentei mării, temperaturile sunt mai coborâte cu 1 – 3oC decât în interiorul Dobrogei, iar toamna, din aceleasi motive, sunt mai ridicate cu câteva grade.
Durata de strălucire a soarelui se ridică la o valoare medie multianuală de 2286,3 ore/an. Energia radiantă primită de la soare sub formă de radiatie globală anuală, exprimată în
valori multianuale, însumează cca. 4.000 calorii/cm2/an, pe timp cu cer acoperit reducându-se cu peste ½ din valoarea înregistrată pe cer senin. Precipitatiile sunt reduse, sub 400 mm/an, municipiul Constanta aflându-se în arealul cu probabilitatea cea mai redusă a precipitatiilor din toată Dobrogea
Situat într-o zonă puternic aerată si ventilată, municipiul Constanta nu se confruntă cu probleme majore de poluare a aerului. Emisiile de poluanti în aer sunt în general reduse si provin ca urmare a proceselor tehnologice si industriale, de la autovehicule, ca efect al arderii combustibililor lichizi, de la instalatiile individuale de alimentare cu căldură si producere de apă caldă etc.
2. Domenii in Municipiul Constanta
2.1 Situatia Economica
Economia municipiului Constanta si a întregii zone metropolitane are un caracter
complex, principalele ramuri cu ponderi fiind: activitatea portuară si transportul maritim,
turismul, industria alimentară, comertul, industria constructiilor de masini, industria chimică si petrochimică, industria energiei electrice si termice, industria de prelucrare a lemnului si a
producerii hârtiei, industria confectiilor.
După numărul total al agentilor economici înmatriculati, municipiul Constanta ocupă
locul al doilea pe tară, după Bucuresti. În prezent, în municipiul Constanta sunt înregistrati peste18.000 de agenti economici.În evolutie, numărul firmelor înmatriculate la Oficiul Registrului Comertului Constanta a crescut an de an după cum urmează: 5.101 firme în 1991, 6.291 firme în 1992, 5.061 firme în 1993, 5.240 firme în 1994, o medie de 2.500 firme anual în 1995, 1996, 1997 si 1998, 1.920 firme în 1999, 1.823 firme în anul 2000 si 4.591 în anul 2002. După tipul capitalului: 97% au capital privat, 0,38 % au capital de stat, 1,89% - capital mixt, restul fiind regii autonome si societăti cooperatiste.
Dintre firmele cu un capital social mai mare de 3 milioane euro, mentionăm: Compania
Natională Administratia Porturilor Maritime Constanta (administrarea infrastructurii portuare), Santierul Naval Constanta (constructii si reparatii nave), Oil Terminal (operator portuar produse petroliere), S.C Dobrogea S.A (morărit, panificatie, patiserie), Argus (ulei alimentar), SOCEP (operator portuar), Convex (operator portuar).
În economia locală, sectorul întreprinderilor mici si mijlocii este foarte bine reprezentat,
contribuind cu 63% la profitul brut total degajat de economia constănteană si absorbind peste
60% din forta de muncă angajată.
2.2 Turism
Vocatia turistică a municipiului Constanta este conferită în egală măsură de situarea sa geografică si de profilul cultural-istoric al regiunii. Asezarea geografică a Constantei reprezintă un element esential în ecuatia consolidării turismului în zonă. Situat la confluenta mai multor coridoare de transport pan-european si beneficiind de generoasa proximitate a Mării Negre, municipiul Constanta poate dezvolta cu usurintă o serie întreagă de produse turistice, cum ar fi: turismul estival, turismul balnear, turismul de odihnă si recreare, turismul sportiv si nautic, turismul de afaceri si turismul de croazieră si de itinerar.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Planul Local de Dezvoltare Durabila a Municipiului Constanta.docx