Tipologia deciziilor în administrația publică

1.Decizia administrativă

Reprezintă rezultatul activității mai multor persoane, fiecare având un rol în procesul de culegere a informațiilor, de analiză și fundamentare a variabilelor decizionale și adoptare de deciziilor

Mai putem defini decizia astfel: un act social, deliberat, al unei persoane sau al unui grup de persoane, prin care se stabilesc scopul şi obiectivele unei acţiuni, direcţiile şi modalităţile de realizare a acesteia, toate determinate în funcţie de o anumită necesitate, pe baza unui proces de informare, reflecţie şi evaluare a mijloacelor şi a consecinţelor desfăşurării acţiunii respective.

In literatura de specialitate,decizia este definita ca un act esential al conducerii pentru rezolvarea unei probleme date,care se infaptuieste prin alegerea constienta,din mai multe variante de actiune posibile,a aceleia ce permite utilizarea rationala a resurselor umane, materiale, financiare si informationale in vederea realizarii scopului propus, cu cea mai ridicata eficienta economico-sociala.Particularizand,decizia administrativa reprezinta procesul rational de alegere a unei variante decizionale, din mai multe posibile, in vederea realizarii unui obiectiv al administratiei publice.

2.Clasificare

Există o perspectivă largă de clasificare a deciziilor din administrația publică, dupa citerii comune ce vizează rolul, timpul,importanța etc.

2.1 După orizontul de timp și implicații

a) Decizii strategice care au următoarele caracteristici principale

- Se referă la o perioadă mai mare de trei –patru ani

- Contribuie nemijlocit la realizarea unor obiective de importanță majoră

- Se incadrează în strategii, planuri, programe pe termen mediu sau lung

Exemple:

Decizia Parlamentului prin consultarea Consiliului Suprem de Apărare Țării, de a achiziționa avioanele F16, ce a avut ca scop dezvoltarea Forțelor Aeriene. Prin acestă decizie au fost achizițioante douăzeci și patru de avioane F16 în valoare de aproximativ 1,3 miliarde de dolari. A fost considerată o decizie strategică menită să asigure României o poziție mai bună în Europa.

Decizia strategică pe care a luat-o România la nivelul Comisiei Europene prin care și-a luat anagajamentul ca până în 2020 să atingă procentul de 20 % pentru energie regenerabilă, angajament ce va putea fi dus la îndeplinire având în vedere potențialul destul de mare –fiecare țara trebuie sa aibă o strategie energetic.

b) Decizii tactice care vizează:

- Perioada pentru care se iau este de doi-trei ani

- Contribuie la realizare de obiective derivate

- Se integrează în politicii, programe,planuri anuale și semestriale

Pentru a depasi perioada recesiunii sunt adoptate decizii pe termen ralativ scurt. In contextul crizei economice, deciziile cu bătaie pe termen scurt devin regula sistemului, deoarece este nevoie de un răspuns rapid din partea guvernelor la situații mereu în schimbare. Deși constrângerile sunt clare, considerăm că tocmai acum, în această perioadă în care trebuie să inițiem politici cu efecte imediate

c) Decizii curente care se refera :

- Peiroada de maxim câteva luni

- Contribuie nemijlocit la realizarea de obiective individuale, specifice