Definirea Conceptului de Partid Politic

1. DEFINIREA CONCEPTULUI DE PARTID POLITIC

Apreciat ca "una dintre cele mai sugestive și mai interesante personalități colective" partidul politic apare ca element și factor al sistemelor și acțiunilor politice, sub înfățișări variate și originale.

Preocupările pentru înțelegerea și tratarea “partidului” au sporit pe măsura evoluției istorice a acestuia și a dezvoltării gândirii social-politice. În același timp, specialiștii care se apleacă asupra studierii partidelor politice relevă atât vastitatea temei, cât și dificultățile în realizarea unei lucrări exhaustive în legătură cu acest fenomen, datorită diversității sale. Maurice Duverger, de pildă, apreciază în cunoscuta sa lucrare "Partidele politice" că definirea partidului nu poate fi decât "vagă, conjuncturală, aproximativă". Răspunzând unor tendințe ostile instituționalizării partidelor politice și pledând pentru necesitatea lor ca o condiție sine-qua-non a afirmării democrației, Duverger subliniază că "a le refuza (partidele politice — n.n.) înseamnă a refuza să acționeze. Dacă ar fi adevărat că democrația este incompatibilă cu ele, aceasta ar însemna că democrația este incompatibilă cu condițiile epocii noastre".

Încercările privind definirea partidelor politice au în vedere existența lor ca sisteme grupale, care concentrează mase de indivizi polarizați prin interese comune și factori identici comuni, a căror rezultantă este o cauză politica unitară raportată la puterea de stat existentă, la regimul politic din cadrul comunitar dat.

Dificultatea elaborării conceptului "partid" constă, în mare măsură, în faptul că există o mare varietate de partide cu o diversitate de programe și orientări, care susțin că principalul lor scop îl constituie servirea intereselor poporului, ale democrației, libertății. Înseși denumirile diferitelor partide sugerează că ele sunt în slujba poporului. Există, de pildă, partide care implică în denumirile lor termeni ca: democrat, național, muncitoresc, țărănesc, popular, republican etc. La acestea se adaugă faptul că, în unele situații, între programele partidelor și modul cum sunt transpuse ele în practică exista serioase discrepanțe. Experiența istorică a dovedit că multe partide, afirmând ca țel slujirea poporului, au dus, practic, o politică antipopulară, contrară intereselor fundamentale ale cetățenilor.

În literatura de specialitate au existat și există preocupări permanente pentru definirea conceptului „partid politic”, preocupări care au condus la conturarea unei definiții cuprinzând trăsăturile esențiale ale partidului.

Prin partid politic se înțelege o grupare de oameni constituită pe baza liberului consimțământ care acționează programatic, conștient și organizat pentru servirea intereselor unor clase, grupuri sociale, comunități umane (popoare, națiuni), pentru dobândirea și menținerea puterii politice în vederea organizării și conducerii societății, în conformitate cu idealurile proclamate în platforma program.

2. DEFINIREA SISTEMULUI DE PARTIDE

Cercetarea ştiinţifică românească în domeniu scoate în evidenţă multiple abordări interesante, care accentuează, în maniere specifice, concepţiile unor renumiţi politologi şi sociologi occidentali. Astfel, prin sistem de partide, profesorul Virgil Măgureanu înţelege „ totalitatea partidelor care acţionează într-o perioadă dată şi raporturile funcţionale fundamentale dintre acestea, ce vizează asumarea responsabilităţilor ce le sunt specifice într-o anumită etapă în sistemul politic şi în societate. Sistemul de partide include toate partidele existente la un moment dat într-o ţară, deoarece toate — indiferent de dimensiuni electorale sau parlamentare, de influenţa în sfera puterii politice — se definesc printr-un număr de trăsături esenţiale comune, iar activitatea fiecăruia se reflectă în intensităţi diferite asupra vieţii politice. De asemenea, partidele dintr-o ţară formează în totalitatea lor un sistem, deoarece fiecare partid — prin opţiunile sale doctrinare şi programatice, prin raporturile în care intră în lupta pentru putere, pentru exercitarea sau influenţarea acesteia — îşi concepe şi desfăşoară acţiunile ţinând seama de particularităţile celorlalte partide, de necesitatea ca sistemul politic să funcţioneze astfel încât să asigure echilibrul societăţii”.

3. TIPOLOGIA (CLASIFICAREA) SISTEMELOR DE PARTIDE

O serie de cercetători, între care Maurice Duverger, au încercat să clasifice sistemele de partide pe baza unui criteriu unic şi relativ simplu: cel numeric. Potrivit teoriei lui Duverger, sistemele de partide se clasifică, pe baza numărului de partide existente, în monopartidiste (unipartidiste), bipartidiste şi multipartidiste (pluripartidiste).