Cuprins
- Introducere.
- Scurtă prezentare a realismului.
- Realismul în concepţia lui Hans Morgenthau.
- Principiile realismului.
- Războiul Rece şi crizele sale.
- IV. 1 Condiţiile declanşării Războiului Rece.
- IV. 2 Criza rachetelor din Cuba.
- Războiul din Vietnam.
- Concluzii.
Extras din proiect
VII. Bibliografie.
I. Introducere
Pe fondul declanşării celor două conflagraţii mondiale şi a unui război fără
precedent în istorie - Războiul Rece - s-a simţit nevoia apariţiei unor şcoli de gândire care
să ofere explicaţii cu privire la cauzele, dezvoltarea şi consecinţele celor mai importante
evenimente ale secolului al XX. Au existat mai multe abordări, însă una dintre cele mai
luate in calcul este reprezentată de realism.
Am ales această temă deoarece, din punctul meu de vedere, realismul reprezintă
gândirea care a realizat cea mai bună descriere a evenimentelor ce au avut loc în secolul
XX. Având în vedere teoriile şi principiile celor mai importanţi gânditori ai realismului,
sunt de parere ca această abordare se pliază faptelor istorice, prin urmare este o teorie
viabilă.
De asemenea, se poate afirma că realismul se bazează pe o tradiţie indelungată.
Iniţiatorul a fost Sun Tzu, care în a sa lucrare “Arta războiului” îi invăţa pe conducători
cum să îşi folosească puterea pentru a-şi promova interesele şi pentru a-şi asigura
supravieţuirea. Un contemporan al acestuia care a avut idei asemănătoare este Tucidide,
care făcea o menţiune asupra puterii relative dintre oraşele-stat greceşti. Mai târziu, au
urmat Niccolo Machiavelli, în perioada renascentistă şi Thomas Hobbes, în secolul XVII.
Însă unul dintre cei mai importanţi teoreticieni ai acestei gâ ndiri este Hans Morgenthau,
care a oferit o perspectivă mai profundă asupra relaţiilor internaţionale datorită celor şase
principii enunţate şi a celor trei niveluri de construcţie filosofică.
II. Scurtă prezentare a realismului
Realismul este o şcoală de gândire care explică relaţiile internaţionale în termeni
de putere 1 Inevitabil, s-au dezvoltat şi gândiri care resping vehement ideile relismului,
dintre acestea cea cu răsunetul cel mai puternic fiind liberalismul sau idealismul.
Realismul consideră că unicii actori în sistemul internaţional sunt statele şi că interesele
naţionale sunt definite în termeni de putere. De cealaltă parte, idealismul pune accent pe
dreptul internaţional, moralitate si organizaţiile internaţionale
, puterea neavând o
pondere atât de mare în relaţiile dintre state. În ceea ce priveşte consideraţiile filosofice,
idealismul vede natura umană în esenţa ei altruistă, pe când realismul are ca teză centrală
natura egoistă a omului care îşi urmăreşte propriile interese în mod raţ ional. Concepţia
idealistă consideră că sistemul internaţional este bazat pe o comunitate de state cu
potenţialul de a lucra impreună pentru depăşirea problemelor mutuale. Pentru idealişti,
principiile care guvernează relaţiile internationale trebuie să decurgă din moralitate 3
Gândirea realistă s-a manifestat în special în perioada interbelică, dupa ce
omenirea a experimentat prima conflagraţie cu un asemenea impact. O incercare a
idealiştilor a fost cea a preşedintelui american Woodrow Wilson care, împreună cu alţi
liberali a pus bazele Ligii Naţiunilor, ca structură formală a comunităţii naţiunilor.
Eşecul acestei organizaţii a fost vizibil în primă fază la începutul anilor 1930 câ nd
structura s-a dovedit incapabilă să oprească agresiunea germano- italiano-japoneză.
Ulterior invaliditatea Ligii Naţiunilor a fost dovedită datorită declanşării celui de-al
doilea Război Mondial.
O altă specificitate a realiştilor este că aceştia tratează puterea politică drept
separată şi predominând asupra moralităţii, ideologiei şi altor aspecte ale vieţii sociale şi
economice 4
Există numeroşi teoreticieni ai realismului, câte studii, atâţia teoreticieni 5
Preview document
Conținut arhivă zip
- Realismul si Crizele Razboiului Rece.pdf