Securitatea Regională și Politica Externă la Granița de Est a Uniunii Europene

Capitolul I

Argument

În luna mai 2009 a avut loc lansarea oficială a Parteneriatului Estic (EaP), o iniţiativă comună polono-suedeză care încearcă să actualizeze cadrul relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi şase vecini est-europeni (Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Azerbaidjan și Armenia). Principalele obiective ale EaP sunt asocierea politică, şi integrarea economică a celor şase ţări EaP cu Uniunea Europeană, în vederea securizării graniţelor Comunităţii.

Parteneriatul Estic a fost creat cu scopul întăririi dimensiunii estice a Politicii Europene de Vecinătate (PEV), lansată în 2004, şi, în acest sens, a fost salutat ca un bun pas către diferenţierea dimensiunilor estică şi sudică a PEV. EaP a fost lansat, în parte, şi ca o reacţie la iniţiativa franceză de formare a Uniunii pentru Mediterana (UfM) cu vecinii sudici ai Europei, dar EaP nu presupune crearea unor noi instituţii aşa cum este cazul UfM.

Capitolul II

Construcţia teoretică a cercetării

Parteneriatul Estic are o dimensiune bilaterală şi una multilaterală, existenţa celei din urmă reprezentând diferenţa faţă de Politica Europeană de Vecinătate aşa cum era aceasta în 2009.

Astfel la nivelul teoretico-normativ al analizei, cercetarea de faţă îşi propune să analizeze impactul Parteneriatului Estic asupra vecinilor estici în vederea apropierii lor de Uniunea Europeană

Obiective:

O1. Receptivitatea statelor partenere la reformele propuse de UE

O2. Nivelul de absorbţie al propunerilor înaintate de UE în cadrul Parteneriatului Estic

Din punct de vedere teoretic, cercetarea de faţă porneşte de la o serie de interogaţii analitice atât cu caracter normativ cât ăi cu carater empiric precum:

1. Care este nivelul de percepţie şi implementare a propunerilor UE în statele partenere?

2. Ce impact vor avea politicile Uniunii Europene asupra statelor partenere ?

Ipotezele ştiinţifice:

1. Nu există nici o diferenţă de percepţie a intenţiilor Uniunii Europene între statele partenere.

2. Toate statele care fac parte din Parteneriatul Estic au acelaşi ritm de implementare a reformelor propuse.

Parteneriatul Estic are o dimensiune bilaterală şi una multilaterală, existenţa celei din urmă reprezentând diferenţa faţă de Politica Europeană de Vecinătate aşa cum era aceasta în 2009. Din punct de vedere instituţional, Parteneriatul Estic va consta în summituri bianuale a șefilor de stat şi de guvern ai UE și ai ţărilor EaP, summituri anuale ale miniştrilor de externe, întâlniri bianuale pe „platforme tematice” şi întâlniri mai frecvente ale unor comitete de lucru, adunarea parlamentară Euronest şi Forumul Societății Civile.

Din punct de vedere al fondurilor, inițiativa polono-suedeză a fost inițial „vândută“ ca fiind „neutră” faţă de buget dar mai apoi Comisia Europeană a alocat noi fonduri de 350 milioane euro. În plus, 250 de milioane de euro vor veni din redistribuirea programelor deja existente, astfel că EaP va avea pentru perioada 2010-2013 un buget de 600 milioane euro. Aceste fonduri vor fi utilizate pentru următoarele scopuri: 350 de milioane EUR pentru dimensiunea multilaterală, 175 de milioane EUR pentru reforme interne (programe de construcţie instituțională cuprinzătoare) şi 75 de milioane pentru programe-pilot de dezvoltare regională. Principalele beneficiare de asistenţă EaP vor fi administraţiile publice din statele EaP.

Aceasta sumă reprezintă aproximativ un sfert din finanţarea UE disponibilă pentru ţările din vecinătatea estică în perioada menţionată.

Fig. 2 Defalcarea finanţării EaP Anul 2010 2011 2012 2013

Alocarea financiară, mil EUR 85 110 175 230

Dimensiunea multilaterală

În afară de dimensiunea bilaterală, mai importantă, între UE și fiecare ţară membră, EaP adaugă o dimensiune multilaterală. Cooperarea multilaterală se va baza pe patru platforme tematice:

1. Democraţie, bună guvernanţă şi stabilitate;

2. Integrare economică şi convergenţă cu politicile UE;

3. Securitate energetică;

4. Contacte între persoane (people to people).

După cum s-a remarcat, unele subiecte cuprinse în platforme (securitate energetică, aspecte ce ţin de mediu, contacte între persoane etc.) se pretează mai bine la o dimensiune multilaterală decât altele.

Platformele se întrunesc cel puţin de două ori pe an la nivel de funcţionari superiori şi raportează la întâlnirile anuale ale miniştrilor afacerilor externe. Participanţii provin din statele membre UE, din cele şase ţări EaP, de la secretariatul Consiliului, Parlamentul European, Comitetul Regiunilor şi de la Comitetul Economic şi Social European precum şi, pentru unele platforme, de la Banca Europeană de Investiţii şi de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie și Dezvoltare (BERD). Primele propuneri au fost prezentate la prima rundă de întâlniri ale platformelor din iunie 2009, iar obiectivele esenţiale şi programele de lucru pentru doi ani au fost aprobate la cea de-a doua rundă de întâlniri din noiembrie 2009 și au fost confirmate la întâlnirea ministerială din decembrie. Întâlnirile platformelor din aprilie-mai 2010 au discutat au discutat probleme de ţin de managementul frontierelor, reglementarea comerţului şi securitate energetică.