Sistemul de Partide Scandinave

Stabilirea temei de cercetare

Tema aleasă pentru această cercetare reprezintă o oportunitate pentru a analiza

efectele unei diferenţe culturale vizibile faţă de ceea ce cunoaştem noi asupra unui teritoriu necunoscut încă foarte bine de locuitorii Uniunii Europene – spaţiul nord – european, Finlanda. În ultimii ani statul finlandez a continuat să realizeze o îmbunătățire a serviciilor sale, a ajuns să-și depășească obiectivul original de dezvoltare al învățământului înalt la nivel european, facilitând în același timp răspândirea valorilor finlandeze, prin posibilitatea acordată studenţilor străini de a studia la una din universităţile sale, solidaritatea, calitatea vieții, dezvoltarea durabilă, toleranța și diversitatea culturală, toate acestea se regăsesc în acest spaţiu de o importanţă ridicată pentru Uniunea Europeană. Prin alegerea acestei teme îmi propun să determin caracteristicile comune dintre sistemul politico-administrativ român şi cel finlandez.

Fixarea obiectivelor cercetării

Scopul activității de cercetare

identificarea rolului jucat de sistemul politico-administrativ în dezvoltarea statului şi în conducerea acestuia.

Obiectivele

identificarea• valorilor comune împărtășite de statul român şi finlandez şi analiza rolului jucat de structura administrativă în fiecare stat în parte;

determinarea• factorilor de influență asupra dezvoltării statale şi instituţionale;

identificarea caracteristicilor• fenomenului nord-european în contextul diviziunii existente între nordul Europei bogat şi sudul mai sărac şi analiza tendințelor de evoluție în raport cu viitoarele politici europene.

Sisteme politico-administrative europene

- sistemul polico-administrativ finlandez –

I. Consideraţii generale asupra sistemelor politico-administrative

Teoriile constituie vocaţia unei ştiinţe, chiar mai mult decât de a pretinde explicaţia fenomenelor care constituie obiectul său. În ştiinţa administraţiei, această pretenţie s-a tradus prin recurgerea la modele care formează analiza şi contribuie la proiectarea unei anumite imagini a administraţiei. Dacă se acceptă definirea lui Maurice Duverger a modelelor, “machete destinate să explice fenomenele”, fără îndoială, prima lor funcţie este una teoretică. Reprezentând reducerea realităţii la elementele sale esenţiale, modelele sunt analizate ca o demultiplicare a complexităţii fenomenului administraţiei. Modelele teoretice împrumută de la liberalism, de la Fayol şi Taylor, de la Weber o interpretare a faptelor, o viziune a realităţii care influenţează orice analiză a administraţiei.

După anumiţi autori modelele mai au şi o funcţie mitică. Georges Sorel a descris perfect mecanismul miturilor, “sistem de imagini”, ansamblu de teme capabile să evoce în bloc şi chiar numai prin intuiţie, înaintea oricărei analize reflexive, masa de sentimente corespunzând convingerilor înrădăcinate într-un grup sau într-o colectivitate.

Cert este că aceste modele se impun, conştient sau nu, într-o serie întreagă de analize ştiinţifice. Modelele se regăsesc uneori şi simultan. Există astfel, analize ce fac apel în întregime la studierea administraţiei, atât la Taylor cât şi la Weber, atât la liberalii cei mai clasici, cât şi la Crozier.

Cele trei modele clasice sunt: modelul liberal, modelul autoritar, modelul weberian, modelul care a inspirat şi inspiră înca în parte, întreaga gândire administrativă.

II. Date generale despre Finlanda

Denumirea oficială a statului este cea de Republica Finlanda(Suomi în finlandeză) şi este situată în Nordul Europei. Capitala statului este reprezentată de oraşul Helsinki (Helsingfors în suedeză) şi are ca limbi oficiale finlandeza şi suedeza.