Taxele Vamale de Import

Taxa vamală reprezintă un impozit care se aplica mărfurilor trecute peste graniţa vamala a unei tari. Poate avea ca scop cunoaşterea veniturilor bugetare de stat si(sau) protecţia producătorilor interni de concurenţii straini.Reprezentand un impozit indirect, determina pe consumatori sa prefere bunurile economice autohtone care sunt in principiu mai ieftine. Pentru consumatori, taxa vamală poate reprezenta si un mijloc de apărare fata de preturile înalte,sau uneori , exagerate parcticate de producătorii interni,ori axe de reducere a calităţii produselor indigene.

Cele mai folosite sunt taxele vamale la importuri deoarece la taxele pentru export se apelează numai in situaţia in care tara de reşedinţa a exportatorilor doreşte sa descurajeze exportul anumitor materii prime sau semifabricate, deficitare sau strategice pentru economia acelei tari.

Documentele istorice care atesta dezvoltarea impunerilor vamale si apariţia unui regim vamal se refera la perioadele incipiente ale dezvoltării statelor. Inca din secolele V-VI i. e.n., in statele greceşti, vămile si taxele comerciale constituiau un capital important in veniturile diferitelor polisuri.

In Atena,de exemplu,se atesta obţinerea unor venituri mari de pe urma comerţului de tranzit ,taxa fiind de 2% pentru mărfurile de import si export, in afara diferitelor taxe pentru piaţa.

In Egipt,in secolul III i. e.n.,alături de impunerea directa reprezentata de unele dări cu caracter temporar sau permanent comune pentru toata populaţia,sau plătite de anumite categorii restrânse de contribuabili,exista si impunerea indirecta.

In Asia,si mai ales in China, in secolele II-I i. e.n., pe baza unificării politice are loc dezvoltarea relaţiei marfa-bani, a comerţului intern si extern.

In Imperiul Roman perceperea impozitelor indirecte este realizata de funcţionari ai statului (întocmindu-se sistemul concesionarii impozitelor).

Dezvoltarea relaţiilor comerciale in timpul feudalismului, determinata de amplul proces de adâncire a diviziunii muncii, de creştere a productivităţii, apariţia banilor si consolidarea centrelor comerciale, determina o creştere a rolului fiscal al taxelor vamale, dar si dobândirea unor noi valenţe,taxele vamale devenind instrumente protecţioniste ale economiei.

In Europa, dezvoltarea producţiei de mărfuri la oraşe si sate,specializarea si dezvoltarea meşteşugurilor determina începând cu secolul XIII, o lărgire a comerţului si relaţiilor de schimb, formarea unor pieţe imense,a târgurilor. Comerţul se concentrează îndeosebi in 2 regiuni : bazinul Marii Mediterane (punct de legătura intre tarile vest-europene cu tarile Orientului) si bazinul Marii Nordului si al Balticii.

In vremea capitalismului, taxele vamale devin alături de convenţiile comerciale principalele mijloace de politica comerciala,servind pentru protejarea industriilor nou apărute.

In perioada postbelica se disting :tendinţa de liberalizare a comerţului internaţional însoţita de o revenire a protecţionismului (multiplicarea si lărgirea acordurilor regionale de integrare economica) si de aranjamentele comerciale preferenţiale.

In prezent taxele vamale pot fi percepute de câtre stat asupra importului,exportului si tranzitului de mărfuri.

• Taxele vamale de export se întâlnesc sporadic deoarece statele sunt interesate de încurajarea exportului de mărfuri care constituie mijlocul cel mai important de realizare a resurselor valutare. Printre tarile in care se poate vorbi de practica unor taxe vamale de export se număra :Thailanda( la exportul de zahar si orez) si Malayezia ( la exportul de cauciuc).

• Taxele vamale de tranzit se aplica mărfurilor care fac obiectul comerţului exterior. Cu ocazia trecerii acestora pe teritoriul unei terţe tari. In condiţiile actuale acestea nu se practica decât cu titlu de excepţie,deoarece statele nu sunt interesate in încurajarea tranzitului de mărfuri.

• Taxele vamale de import se instituie asupra importului de mărfuri si se calculează asupra valorii acestora in momentul in care ele trec frontiera tarii importatoare. In general,nivelul taxelor vamale de import este determinat de raportul cerere –oferta din tara importatoare si de coordonatele politicii economice si fiscale pe care aceasta o promovează.

Politica vamala reprezintă o componenta a politicii comerciale care cuprinde totalitatea reglementarilor si normelor emise de stat prin instituţiile abilitate, care vizează intrarea sau ieşirea in si din tara a mărfurilor si care implica :

a. Controlul mărfurilor si mijloacelor de transport, cu ocazia trecerii frontierei vamale.

b. Îndeplinirea formalităţilor vamale

c. Impunerea vamala prin plata creanţelor vamale

d. Alte formalitatea specifice reglementate prin acte normative.

Instrumentele folosite de politica vamala sunt :

• Legile,codurile si reglementările vamale, care constituie factorii ce diferenţiază modul de aplicare a politicii vamalei diferite state ale lumii.

• Tarifele vamale,principalul instrument de realizare a impunerii vamale,folosit in toate statele lumii, cuprinzând procentual nivelul taxei vamale ce se percepe asupra mărfurilor importate sau exportate,in funcţii de procedurile aplicate.

Conform codului vamal al României, introducerea sau scoaterea din ţară a

mărfurilor, a mijloacelor de transport, precum şi a oricăror altor bunuri, este permisă

numai prin punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, cu plata taxelor

vamale.

Taxele percepute de autoritatea vamala se pot clasifica in:

- taxe vamale de baza;

- taxe vamale preferenţiale

Taxele vamale de baza sunt stabilite potrivit politicii comerciale ale României si(sau) acordurilor internaţionale la care România este parte semnatara (Acordul privind aplicarea art.VII al Acordului General pentru Tarife si Comerţ (GATT)), parte integranta a Acordului de la Marrakech privind constituirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, pe care România îl aplica fără rezerve, ratificat prin Legea nr.133/1994.

Taxele vamale preferenţiale fac obiectul unor acorduri de liber schimb încheiate de România cu tari(Moldova, Turcia, Lituania, Israel) sau grupuri de tari (Uniunea Europeana - UE, Asociaţia Europeana a Liberului Schimb - AELS, CEFTA etc.) pentru unele mărfuri sau categorii de mărfuri.