Cuprins
- CAPITOLUL I. OPȚIUNEA PENTRU TIPUL DE AMENAJARE 3
- CAPITOLUL II. SELECȚIA ZONEI 4
- 2.1. Localizarea zonei. Căi de acces 4
- 2.2. Potențialul turistic al zonei 4
- 2.2.1. Resursele naturale 4
- 2.2.2. Resursele antropice 7
- 2.2.3. Cadrul socio-economic 9
- 2.2.4. Infrastructura 9
- 2.2.5. Echipamentul de cultura și odihnă 10
- 2.2.6. Legislația în vigoare și protecția zonei 10
- CAPITOLUL III. DETERMINAREA INDICELUI DE ATRACTIVITATE AL ZONEI
- CAPITOLUL IV. DETERMINAREA ARIEI DE ATRACȚIE 12
- CAPITOLUL V. DETERMINAREA CAPACITĂȚII OPTIME ȘI A NECESARULUI DE CONSTRUIT 13
- CAPITOLUL VI. CONCEPȚIA DE AMENAJARE A ZONEI 14
- BIBLIOGRAFIE 18
Extras din proiect
CAPITOLULI.
Opțiunea pentru tipul de amenajare
Motivația alegerii zonei respective
Așezată pe versantul estic al Munților Trascăului, comuna Galda de Jos se caracterizează printr-un cadru natural bogat, variat și pitoresc, cu un potențial turistic de o frumusețe deosebită, reprezentat de Cheile Gălzii, Piatra Cetii, Cheile Văii Cetii, Cascadele Băii Romane de la Cetea, Cheile Întregalde etc. Așadar, zona se distinge printr-un relief carstic cu forme remarcabile, ce prezintă puncte de mare atracție turistică. De asemenea, flora, fauna, precum și caracteristicile climatice întregesc atractivitatea acestui peisaj.
Existența unei rețele optime de drumuri – situate fie la periferia perimetrului montan al Trăscăului, fie direcţionate spre inima acestuia, unele dintre ele reuşind să-l traverseze – la care se adaugă un adevărat păienjeniş de poteci, facilitează accesul spre cele mai îndepărtate şi izolate puncte de interes turistic. Prin urmare, zona este una pitorească, dar puțin valorificată, posibilitățile de cazare și agrement fiind destul de reduse. Toate aceste motive au dus la alegerea zonei respective pentru a fi amenajată.
Tipul de amenajare
Se dorește a se realiza o amenajare de tip rural, plurivocă, complexă.
CAPITOLUL II.
Selecția zonei
2.1. Localizarea zonei. Căi de acces
Comuna Galda de Jos este situată în zona centrala a județului Alba (la o distanță de 17 km de Alba Iulia ) între Munții Trascăului și culoarul Mureșului, pe cursul mijlociu al pârâului Valea Gălzii, în care se varsă pârâul Valea Cricăului și pârâul Valea Cetii, cuprinzând zone de câmpie, de deal și montane.
Căile de acces sunt:
- rutiere: - La 3 km sud de Teiuş, de pe şoseaua E81 se ramifică spre vest un drum asfaltat, pe care, după 1,5 km, urmează comuna Galda de Jos;
- DN 1: Bucuresti - Sebes - Cluj-Napoca - Oradea;
- DJ 107K: Galda de Jos— Intregalde — Mogos;
- DJ 107H: Coslariu — Galda de Jos — Ighiu.
- feroviare: cale ferată cu gara la Teiuș, Coșlariu, Sântimbru.
2.2. Potențialul turistic al zonei
2.2.1. Resursele naturale
Relieful. Desi priviți în ansamblu creează impresia unor munți înalți calcaroși, rocile predominante care-i alcătuiesc sunt: ofiolitele, conglomeratele și gresiile, argilele și marnele; calcarele sunt cele dare creează spectacul ozitatea reliefului. Calcarele, în cea mai mare parte jurasice, sunt distribuite de-a lungul masivului pe trei fâșii secționate transversal în această zonă de Valea Gălzii și afluenții săi în Cheile Întregalde, Cheile Tecșeștilor și în ostiolitele din Cheile Gălzii și Cetii.
Aceste calcare corespund în ordine celor trei forme ale carstului din Muntii Trascăului: carst de platou, carst de creastă (exemplu: Piatra Cetii - 1233 m) și carst de masive izolate (olistolite în zona Cetea - Galda de Sus: Cheile Cetii - marmite torențiale tipice numite "Băile Romane", Cheile Gălzii, Piatra Măgurii, Bulzul Gălzii, Piatra Verde etc. Formele exocarstice sunt: lapiezurile, dolinele, cheile (Întregaldelor, Gălzii, Tecșeștilor și Cetii). Endocarstul este prezentat prin avenuri (avenul "Sunătoarea") și peșteri (în bazinul Văii Galzii sunt 7 peșteri).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Amenajarea in Scopuri Turistice a Zonei Galda de Jos.doc