Cuprins
- CAP. 1. Introducere 2
- CAP. 2. Potentialul turistic al litoralului românesc 3
- 2.1. Potentialul turistic natural 3
- 2.2. Potentialul turistic antropic 4
- 2.3. Infrastructura turistică 7
- CAP. 3. Politica de concurentă în bazinul Mării Negre 11
- 3.1. Profilul economic al tărilor riverane Mării Negre 11
- 3.2. Cererea turistică în bazinul Mării Negre 11
- 3.3. Particularitătile zonale ale cererii turistice 13
- 3.4. Circulatia turistică în zona litoralui românesc 16
- 3.5. Sezonalitatea activitătii în turism în zona litoralului românesc si impactul acesteia asupra economiei locale si nationale 19
- 3.5.1. Variatiile sezoniere ale fenomenului turistic 19
- 3.5.2. Ciclurile de sezonalitate în activitatea turistică 20
- 3.5.3. Implicatiile sezonalitătii si posibilitătile de diminuare a efectelor lor economice în industria turismului 22
- CAP. 4. Analiza SWOT a litoralului românesc din punct de vedere turistic 24
- Concluzii 26
- Bibliografie 28
Extras din proiect
CAP. 1. INTRODUCERE
Actualitatea tezei şi nivelul cercetărilor întreprinse.
Economia naţională a României parcurge o dificilă etapă de tranziţie exprimată prin declinul producţiei în toate sectoarele şi, mai ales al serviciilor, deprecierea monedei naţionale, dezechilibre economice ale cererii şi ofertei, balanţei de plăţi, bugetului public. Starea de criză este alimentată de existenţa unui mecanism economic care nu stimulează creşterea economică.
Pentru a redresa situaţia şi a atinge creşterea economică sunt necesare măsuri complexe şi argumentate ştiinţific de ajustare a mecanismului economic, de perfecţionare a instrumentelor managementului macroeconomic.
Un loc deosebit în redresarea situaţiei îl ocupă turismul, ramură generatoare de locuri de muncă şi de promovare a imaginii României.
Scopul şi sarcinile investigaţiei.
Sarcinile studiului sunt determinate de atingerea scopurilor prin efectuarea unui şir de investigaţii: pentru a face o analiză a activităţii turismului internaţional şi intern din zona litoralului românesc, elaborarea strategiilor de redresare a turismului din aceasta zonă.
Obiectul şi asigurarea informaţională a cercetărilor.
Obiectul cercetărilor cuprinde sectorul serviciilor, respectiv turismul, sunt identificate modalităţile de dezvoltare a acestui sector, în cazul de faţă, fiind vorba de turismul de tip litoral din România.
Subiectul cercetării.
Turismul este o ramură care funcţionează în ansamblul ramurilor economiei naţionale în baza mai multor subiecte: structurile administraţiei publice centrale şi locale care coordonează activitatea ramurii, managerii firmelor autohtone şi internaţionale.
Subiectul lucrării îl constituie turismul de litoral care se dezvoltă dinamic în România şi contribuie la dezvoltarea locală şi naţională, dacă se are în vedere cheltuielile legate cu mijloacele de transport în comun şi cu serviciile legate de cazare şi alimentaţie atât pe teritoriul ţării până la sosirea la destinaţie cât şi la nivel local pe timpul sejurului.
Structura lucrării.
Este determinată de scopul şi sarcinile lucrării şi cuprinde partea de introducere, care este realizată în acest context, încă patru capitole, concluzii şi bibliografie.
CAP. 2. Potenţialul turistic al litoralului românesc
2.1. Potentialul turistic natural
Se compune din doua sectoare distincte: litoralul situat la nord de Capul Midia cu caracter de câmpie, plaje, grinduri si cuvete lacustre si litoralul înalt cu faleza între 2 si 15 m, sculptată în depozite leossoide si în placa de calcar, fragmentat local de văi tributare mării si transformate în limane maritime (Techirghiol, Tătlăgeac, Mangalia) aflat la sud de acest cap.
Sectorul nordic se remarcă prin tărmuri joase, plaja neamenajată, cu grad mare de stabilitate si o granulatie fină a nisipului; cu rare asezări omenesti si grad de utilizare pentru turism nesemnificativ. Între bratul Sfântu Gheorghe si Capul Midia se găsesc numeroase cordoane litorale între care se impune prin dimensiuni si însemnătate pentru turism Complexul lagunar Razim format din mai multe lacuri (Razim, Zmeica, Sinoie, Golovita) la care se adaugă limanul Babadag. Aici există areale favorabile pentru pescuit sportiv, agrement nautic si vânătoare sportivă.
Sectorul sudic cuprins între Capul Midia si Vama Veche, este un tărm, înalt, de tip faleză, cu plaje deschise, protejate de sistemul digurilor, amenajate în scop turistic. Aici a fost construită salba statiunilor de odihnă, recreere, tratamente care începe cu Năvodari si se termină cu Vama Veche. Dintre formele speciale de tratament realizate prin aportul factorilor naturali (apa mării, aerul, plaja) mentionez helioterapia, psamoterapia si talasoterapia.
În lungul litoralului plaja este adăpostită la baza falezei, fie pe grinduri care închid lacuri (sectorul Constanta-Mangalia) sau deschisă cum se întâmplă la nord de Constanta.
Deosebit de benefică este situarea sa în partea estica, ceea ce o face să fie expusă radiatiei solare între 10-14 ore în sezonul estival. Situatia se mai întâlneste pe coastele estice ale Italiei, estul Floridei (SUA), sau pe sectoare mai mici în Brazilia (Copacabana) sau Asia de Sud-Est si Sud. În general plajele noastre sunt naturale, cu nisip fin. Lătimea plajelor variază de la 400-500 m (Mamaia, Eforie) la 50-200 m în celelalte sectoare.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Amenajarea si Starea Activitatii Turistice pe Litoralul Romanesc.doc