Amenajarea unei case de vacanță în județul Bihor

Capitolul 1- Optiunea pentru tipul de amenajare

Am ales pentru amenajare o casa de vacanţă în orasul Oradea . Am facut aceasta alegere deoarece consider că este o zonă cu un potenţial turistic ridicat.

În funcţie de cele trei criterii de clasificare ale amenajărilor turistice, amenajarea casei de vacanţă este univocă, simplă, izolată, punctiformă. De asemenea este o amenajare turistică montană.

Capitolul 2- Selecţia zonei

2.1- Localizarea zonei

Casa de vancanţă se află în judetul Bihor , la o distanţă de 800 m de DN 79 (E79) la 4 km de orasul Oradea.

Orasul Oradea este resedinţă de judet şi este asezat de o parte şi de alta a râului Crisul Repede.

Judeţul Bihor este străbătut de 412 km de drumuri naţionale împărţite între E60, DN 19, DN 76 şi DN 79.

În Municipiul Oradea se află 20 km de drumuri naţionale şi anume: 10 km E 60; 6 km DN 19; 4 km DN 76; 3 km DN 79. Administrarea acestor drumuri este asigurată de filiala Bihor a R.A. Drumuri Naţionale. .

În judeţul Bihor există următoarele linii principale CFR:

- Piatra Craiului - Oradea - 76 km;

- Oradea - Valea lui Mihai - 66 km;

- Oradea - Ciumeghiu - 49 km.

Ca linii secundare putem nominaliza :

- Cimeghiu - Vaşcău - 101 km;

- Săcueni - Suplacu de Barcău - 47 km.

Pe aceste linii se află: 18 staţii de cale ferată; 27 hălţi de cale ferată, 15 puncte de oprire.

2.2- Potenţialul turistic

2.2.1 Resurse turistice naturale

Bihor este situat în nord-vestul României, învecinându-se la nord cu judetul Satu Mare, limita vestica fiind data de frontiera de stat cu Ungaria. Aproximativ din dreptul localitatii Boianu Mare si pâna în vârful Piatra Aradului (1428 m din Muntii Bihorului, se desfasoara limita estica, separându-l de judetele Salaj, Cluj si Alba. De la Piatra Aradului pâna în apropiere de localitatea Ant se întinde limita sudica, prin care se desparte de judetul Arad. Între aceste limite, teritoriul judetului se situeaza în cadrul a trei unitati geografice majore: Câmpia de Vest, Dealurile Vestice si Muntii Apuseni.

Relief

Complex, dispus in trepte, de la est (Muntii Bihorului cu vf. Curcubata Mare de 1.849 m, Muntii Vladeasa, Codru Moma, Padurea Craiului, Plopis, despartiti de depresiunile Beius si Vad-Borod) spre vest (90 m in Campia joasa a Crisurilor). Predominanta calcarului a favorizat aparitia unui pitoresc relief carstic-platoul Padis (care te duce cu gandul la o lume ireala, presarata cu tuneluri, cascade subterane, lacuri ascunse de lumina zilei, paduri tacute, izbucuri misterioase, canioane si ghetari care rivalizeaza cu cele mai vestite obiective turistice mondiale de acest gen). Dealurile piemontane crisene au altitudini intre 200-500 m si fac trecerea la cea mai joasa treapta, Campia vestica

Clima

Continental-moderata se afla sub influenta maselor de aer vestice, mai umede si mai racoroase. Temperatura medie anuala variaza între 6° si 10,5°C, iar cantitatile precipitatiilor cazute cresc de la vest spre est, fiind cuprinse între 500 si 1.200 mm. Maxima termica a fost de 40 grade Celsius, in 1952 la Diosig, iar minima termica absoluta, de -29 grade Celsius, la Oradea in ianuarie 1942.

Hidrografie

Reteaua hidrografica formata de Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Barcau, Ier si afluentii lor, prezinta mari variatii de nivel, fapt ce a impus regularizarea cursurilor. Lacuri naturale: Taul Mare, Lacul Serpilor, Lacul cu Stuf, iar de interes piscicol: Salacea, Simian, Madaras, Cefa.

Flora, fauna

Vegetaţia prezintă o zonalitate verticală evidentă,grefată pe etajarea treptelor de relief,dar cu unele particularităţi locale legate de expunerea şi de gradul de înclinare al versanţilor.Vegetaţia subalpină,prezentă pe suprafeţe restrânse pe cele mai înalte culmi,la peste 1700 m altitudine,cuprinde pajişti dominate de topoşică,firuţă,păruşcă ş.a. ce alternează,pe alocuri,cu tufişuri târâtoare,printre care se remarcă jneapănul,ienupărul,afinul. Etajul coniferelor,extins între 1000 şi 1700 m altitudine,are ca element dominant molidul,în amestec cu brad,iar etajul pădurilor de foioase ocupă spţiul cuprins între 300 şi 1000 m altitudine diind alcătuit din păduri de stejar în amestec cu gorun,carpen ,frasin,ulm.Zona de silvostepă este ocupată de culturi agricole,iar,pe alocuri,cu vegetaţie de nisipuri şi săruri.

Fauna pădurilor este cea mai însemnată şi mai bine reprezentată,cuprinzând numeroase exemplare de interes cinegetic,printre care se numără cerbul,muflonul,mistreţul,râsul,jderul de piatră,jderul de pădure,cocoşul de munte,ierunca,fazanul.Fauna silvostepei este slab reprezentată,fiind alcătuită din popândăi,hârciogi,iepuri,prepeliţe,grauri şi câteva specii de reptile.Apele râurilor şi lacurilor sunt bogate în păstrăv,lipan,mreană,clean,ştiucă,crap,biban.

Bogăţiile naturale ale subsolului sunt reprezentate prin resursele de lignit (Popeşti, Borumlaca, Vărzari, Suplacu de Barcău, Oşorhei), bauxită (Munţii Pădurea Craiului), nisipuri bituminoase (Derna, Tătăruş), petrol (Suplacu de Barcău), argile refractare (Bălnaca, Şuncuiuş), marmură (Băiţa, Chişcău), bentonită (Vadu Crişului), precum şi prin izvoare cu ape geotermale (lângă Oradea - Băile Felix şi Băile 1 Mai, Madaras, Rabagani si Tamaseu) si ape minerale (Tinca si Stana de Vale). Resursele solului le formează întinsele suprafeţe ocupate de păduri (cer, gorun, gârniţă, fag, brad, molid), păşuni şi fâneţe naturale.