Analiza și previziunea serviciilor de transport, depozitare și comunicații în regiunea București-Ilfov în perioada 2000-2004

Introducere

Regiunea Bucuresti - Ilfov este situată în partea de S-SE a României, având coordonatele geografice între 25°° 49’ 50" şi 26° 27’ 15" longitudine estică şi 44° 44’ 30" şi 44° 14’ 05" latitudine nordică, fiind formată din două unităţi administrativ-teritoriale: Municipiul Bucureşti (capitala ţării) şi Judeţul Ilfov care în anul 2000 număra un municipiu, două oraşe, 37 comune şi 102 sate. Suprafaţa Regiunii Bucureşti-Ilfov este de 1821 km2, reprezentând 0,76% din suprafaţa totală a României, fiind regiunea cu cea mai mica întindere. Regiunea Bucuresti-Ilfov este delimitată de judeţele Prahova (N), Ialomiţa (E-NE), Călăraşi (E-SE), Giurgiu (S-SV) şi Dâmboviţa (V-NV).

Populaţia regiunii, de 2.208.368 locuitori în anul 2005, este distribuită invers proporţional cu dimensiunea celor două entităţi administrative. Municipiul Bucureşti este cea mai mare aglomerare urbană din România, populaţia sa fiind de 1.924.959 locuitori reprezentând circa 87% populaţia regiunii, peste 16% din populaţia urbană a ţării, respectiv circa 9% din populaţia totală a României şi având o densitate de aproximativ 8.100 locuitori/km2. Populaţia judeţului Ilfov de 283.409 locuitori reprezintă numai 13% din totalul regiunii, acesta fiind situat în categoria judeţelor mici ale ţării cu o densitate de aproximativ 180 locuitori/km2.

Economia Regiunii este dominată în cea mai mare parte de funcţiile capitalei, populaţia activă a regiunii fiind legată de unităţile care îşi desfăşoară activitatea aici. Regiunea Bucureşti-Ilfov reprezintă cea mai mare aglomerare industrială a României, în care sunt prezente toate ramurile industriale. Declinul industrial treptat de după '90 a dus la pierderea a numeroase locuri de muncă, iar închiderea accelerată a multor întreprinderi ineficiente a accentuat diminuarea forţei de muncă din industrie şi migrarea ei către sectorul terţiar.

Ponderea populaţiei ocupate în servicii a crescut de la 53.1% în 1995 la 75,4% în anul 2005.

Comerţul, activităţile de depozitare, distribuţie, administraţie– gospodărie comunală, construcţii au avut o evoluţie rapidă, astfel încât regiunea se distanţează ca nivel de dezvoltare de celelalte regiuni, în ciuda poziţiei geografice nefavorabile.

Prezenţa capitalei conferă Regiunii o forţă şi o dinamică economică superioare celorlalte regiuni, un nivel superior al PIB-ului şi o structură socială şi profesională de un standard mai ridicat.

Cu o creştere susţinută în ultimii şapte ani (1998-2004), PIB-ul pentru Regiunea Bucureşti- Ilfov (5.616,7 euro/locuitor în anul 2004) a fost de aproximativ două ori mai mare decât media la nivel naţional (2.932,9 euro/locuitor). În consecinţă şi productivitatea muncii, calculată ca raport între valoarea adăugată brută regională (VABR) şi populaţia ocupată, evidenţiază faptul că Regiunea Bucureşti-Ilfov prezintă cel mai înalt nivel între celelalte regiuni ale ţării (11.451 euro/persoană ocupată faţă de media naţională de 6.194,8 euro/persoană angajată).

Clasificarea activităţilor privind economia naţională (CAEN) asigură identificarea tuturor activităţilor şi codificarea lor într-un sistem unitar. Aceasta permite organizarea, raţionalizarea şi informatizarea fluxurilor înformationale economico-sociale, crearea facilităţilor de prelucrare pentru integrarea în sistemele naţionale şi internationale de prezentare şi analiză a informaţiilor. În CAEN, activităţile economico-sociale sunt grupate pe următoarele trepte: secţiune, denumire, subsecţiune, diviziune, grupă şi clasă, care sunt constituite după principiul omogenităţii ca totalitate de activităţi care au drept caracteristici comune.

Secţiunea în care se încadrează serviciile analizate este I. Transport, Depozitare şi Comunicaţii cu subsecţiunile: 60 Transporturi terestre; transporturi prin conducte; 61 Transporturi pe apă; 62 Transporturi aeriene; 63 Activităţi anexe şi auxiliare de transport, activităţi ale agenţiilor de turism; 64 Poştă şi telecomunicaţii.

Transporturile terestre, pe apa şi aeriene se referă atât la marfă cât şi la persoane. Transportul influenţează toate laturile vieţii economico-sociale, iar dezvoltarea ordonată şi armonioasă a acestora în pas cu cerintele reproducţiei lărgite constituie un obiectiv important al politicii economice a statului.

Datele privind transportul de mârfuri se referă la activitatea de transport a unităţilor care efectuează transport în contul altora şi în cont propriu (exclusiv transportul uzinal), iar cele referitoare la transportul de pasageri cuprind transportul realizat de către operatorii economici autorizaţi în acest sens (inclusiv transportul rutier turistic realizat cu autobuzele şi autocarele agenţiilor de turism).

Poşta şi telecomunicaţii - Trimiterea poştală a unui bun aflat în formă finală care urmează să fie transportat şi livrat, altfel decât prin mijloace electronice, la adresa indicată de expeditor. Din aceasta categorie fac parte trimiterile de corespondenţă, imprimatele şi coletele poştale. Comunicaţiile sunt reprezentate de abonamentele telefonice - abonamentele persoanelor fizice şi juridice la telefonia fixă şi mobilă (inclusiv abonamente pentru faxuri). Abonamentele telefonice mobile cuprind şi numărul de cartele reîncarcabile. În mijloacele de radiocomunicaţii sunt cuprinse şi statiile private de radio şi televiziune.

Sectorul serviciilor este bine dezvoltat în regiunea Bucureşti-Ilfov, dominând cu un procent de 63,4% din totalul serviciilor, cu precădere în ceea ce priveşte telecomunicaţiile- cea mai mare concentrare de întreprinderi active în sectorul comunicaţiilor-, intermedierile financiare, educaţia şi cercetarea, transportul şi depozitarea, turismul şi serviciile culturale, serviciile către întreprinderi (inclusiv software) şi comerţul. Având în vedere funcţia de capitală pe care o îndeplineşte Bucureştiul, administraţia publică concentrează, de asemenea, un număr important de angajaţi.