Analiza Sistemului de Spații Verzi al Municipiului Suceava

Domeniu: Turism

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 53 în total

Cuvinte : 17725

Mărime: 3.70MB (arhivat)

Publicat de: Eusebia Constantin

Puncte necesare: 8

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Agamescu Ion

Prezentare turistica a Dragomirnei

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

PARTEA I Consideraţii generale şi analiza sistemului de spaţii verzi al municipiului Suceava
1. Consideraţii generale asupra municipilui .
1.1. Localizare.
1.2. Istorie, dezvoltare economică, socială şi culturală.
2. Analiza sistemului de spaţii verzi urbane şi periurbane.
2.1. Spaţii verzi urbane.
2.2. Situaţia spaţiilor verzi periurbane.
2.3. Concluzii privind oportunitatea amenajării de spaţii verzi.
PARTEA a II –a Propuneri privind amenajarea pădurii de recreare Dragomirna
1. Factorii care influenţează recrearea.
1.1. Factori economici
1.2. Factori sociali
1.3. Factori de mediu
2. Funcţiile îndeplinite de spaţiile verzi .
2.1. Funcţia de recreare
2.2. Funcţia sanitară şi de protecţie a mediului
2.3. Funcţia estetică
3. Alegerea pădurii Dragomirna pentru amenajarea în scop recreativ
3.1. Amplasarea pădurii şi accesibilitate
3.2. Condiţii naturale
3.2.1. Condiţii geologice geomorfologice şi hidrologice
3.2.2. Condiţii climatice
3.2.3. Condiţii edafice
3.2.4. Tipuri de staţiuni
3.2.5. Consideraţii privind vegetaţia
3.3. Obiective culturale şi istorice care sporesc atractivitatea pădurii
4. Sistematizarea teritoriului
4.1. Sondaje cu privire la preferinţele celor ce frecventează pădurea
4.2. Sistematizarea teritoriului şi propuneri privind amenajarea zonelor de primire, a zonelor de plimbare şi a celor destinate regenerării
4.3. Amenajarea căilor de acces şi de circulaţie
4.4. Amenajarea locurilor de parcare
5. Alegerea speciilor lemnoase
5.1. Criterii privind alegerea speciilor
5.2. Descrierea speciile lemnoase utilizate pentru amenajarea pădurii
6. Instalarea vegetaţiei lemnoase
6.1. Asocierea şi amplasarea
6.2. Perioada de plantare
6.3. Vârsta, dimensiunile şi calitatea materialului de plantat
7. Îngrijire vegetaţiei lemnoase
8. Alegerea, instalarea şi îngrijirea speciilor floricole.
9. Construcţii utilitare
10. Evaluarea lucrărilor
10.1. Costul materialului instalat
10.2. Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare şi îngrijire a vegetaţiei
10.3. Devizul lucrărilor de instalare şi îngrijire a vegetaţiei
11. Estimarea valorii recreative a pădurii

Extras din proiect

Partea I

Consideraţii generale şi analiza sistemului de spaţii verzi din municipiul Suceava

Capitolul 1. Consideraţiii generale asupra municipiului

1.1. Localizare

Municipiul Suceava, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, se află aşezat în nord-estul ţării, în partea centrală a Podişului Sucevei, la 325 –340 m altitudine, pe partea dreaptă a râului Suceava.

Administrativ oraşul aparţine judeţului Suceava, fiind amplasat în partea nord-estică a acestuia.

Raportându-ne la aşezările importante din jur, municipiul se află la 42 km de Botoşani, 15km de Iaşi, 106km de Piatra–Neamţ, 137km de Baia Mare şi 432km de Bucureşti.

1.2. Istorie, dezvoltare economică şi culturală

Istorie

Localitatea este atestată documentar la 10 februarie 1338, printr-un act emis de domnul Petru I Muşat. Dobândirea funcţiei de capitală a Moldovei la sfârşitul secolului al XIV-lea, construirea punctelor fortificate, Cetatea de Scaun şi Cetatea de Vest au sprijinit direct activităţile comerciale şi meşteşugăreşti ale târgului.

Agricultura, meşteşugurile, grădinăritul, exploatarea forestieră au constituit ocupaţiile de bază ale orăşenilor din această epocă. Suceava era punct comercial important; aici se concentrau mărfuri din Polonia, Veneţia, Grecia, Turcia, Suceava fiind vama mare a Moldovei. Un element important l-a constituit existenţa unei colonii de armeni negustori care au contribuit la dezvoltarea comerţului sucevean. La Suceava se încrucişau vechi drumuri comerciale: “drumul Siretului”, “drumul Sucevei” sau “drumul de Sus” care făceau legătura cu oraşele transilvănene Rodna şi Bistriţa şi “drumul cel mare al Sucevei” . În secolele XV-XVI –lea, Suceava era “oraş mare cu 14000 de case”, cu o situaţie prosperă “Descriptio Moldavae” -Dimitrie Cantemir.

În anul 1786, datorită faptului că era cunoscută ca centru politic, meşteşugăresc şi administrativ bine dezvoltat, Suceava este ridicată la rang de “oraş comercial cu administraţie proprie de municipiu” [“Monografia judeţului Suceava”- G.Ostofi, V.Gabor]

Chiar dacă vreme de mai multe secole, vicisitudinile ce s-au abătut asupra oraşului, atât de natură umană (invaziile repetate, cele trei incendii din anii 1476, 1485, respectiv 1497) cât şi cataclismele naturale (cutremure, revărsări ale râului Suceava) au împiedicat în mare parte dezvoltarea oraşului, treptat acesta cunoaşte, începând cu anii 1849, o dezvoltare rapidă, datorită introducerii canalizării, electrificării (în 1900-1901 iluminatul oraşului se făcea cu acetilenă, iar în 1905 are loc electrificarea oraşului), construirii de străzi (în sec. al XV - lea apar primele elemente de tramă stradală), construirii clădirilor cu caracter edilitar: Prefectura (1902-1903) Teatru (1948), Tribunalul (1885), dar şi hoteluri şi cafenele (Cafeneaua armenească) [“Suceava – monografie”-N.Monteoru].

Oraşul Suceava face parte din categoria oraşelor care şi-au adus o contribuţie majoră la scrierea unor pagini strălucite în cartea Istoriei României: Unirea de la 1600 a Moldovei cu Bucovina şi Transilvania, războiul de Independenţă de la 1877, primul şi al doilea război mondial (1916-1918 ; 1941-1945), Revoluţia din decembrie1989.

Dezvoltarea economică

Industria

Industria oraşului Suceava se remarcă prin produsele realizate de intreprinderile existente în zona platformei industriale Şcheia, Burdujeni şi Iţcani. Domeniile de activitate sunt diverse, ponderea cea mai mare din populaţia activă ocupată o are industria prelucrătoare cu un procent de 49,4 % . În domeniul prelucrării lemnului se remarcă societăţile S.C. Ambro S.A. (înfiinţată sub denumirea de Combinatul de celuloză şi hârtie în anul 1962 ), S.C. Mobstrat S.A. (fost Combinat de prelucrare a lemnului din anul 1963). Pe piaţa alimentară se prezintă firmele S.C “Mopan” S.A. ( Intreprinderea de morărit şi panificaţie ), S. C. “Facos” S.A (Intreprinderea de conserve din carne-1972 ) , Fabrica de prelucrare a laptelui.

În domeniul constucţiilor activează firmele S.C. “Muha” S.A şi S.C. “Loial” S.A. Transporturile sunt asigurate de firmele S.C. T.P.S. S.A.şi SNTFC “CFR Călători “ S.A .

Agricultura

Situaţia agricolă a oraşului Suceava este destul de bună. Suprafaţa arabilă este de 1953 ha. Se cultivă în special porumb, cartofi, grâu şi sfeclă de zahăr. Gospodărirea terenului se face în asociaţii sau individual. Sectorul zootehnic, insuficint dezvoltat, nu acoperă în totalitate necesitatăţile populaţiei oraşului.