Aspecte strategice privind dezvoltarea serviciilor de turism în Județul Dâmbovița

Introducere

Pentru realizarea acestei lucrări am ales drept subiect de dezbatere aspectele strategice privind dezvoltarea serviciilor de turism în judeţul Dambovita. Având în vedere potenţialul turistic existent al judeţului Dâmboviţa, se poate vorbi cu uşurinţă de o strategie de promovare, dezvoltare sau valorificare a acestuia, însă înainte trebuie avute în vedere anumite aspecte legate de aceste sector, ţinând cont şi de faptul că România abia a depăşit o criză economică puternică.

Considerăm necesară, în primul rând, o analiză a serviciilor de turism în acest judeţ, precum şi o analiză a macromediului şi a micromediului. Pentru acestea se vor folosi : analiza PEST şi analiza SWOT.

Ulterior, se poate vorbi despre elaborarea unei strategii de turism pentru judeţul Dâmboviţa, determinând misiunea şi obiectivele acesteia, precum şi alternativele strategice. În finalul lucrării se va elabora un program de acţiune cu termene şi resurse, necesar pentru o dezvoltare şi valorificare cât mai bună a serviciilor de turism în Dâmboviţa.

Este de menţionat faptul că este absolut necesară elaborarea unei strategii de dezvoltare a serviciilor de turism în acest judeţ, deoarece în momentul de fata gradul de valorificare al acestuia este foarte scăzut, în rapot cu potenţialul său, atât natural, cât şi antropic. De asemenea, în judeţul Dâmboviţa se pot practica diferite forme de turism, amintind turismul rural sau agroturismul, al cărui impact este tot mai mare, precum şi turismul cultural sau turismul balnear.

Cap.I. Analiza strategică a serviciilor de turism

În ultimul timp, turismul a demonstrat un dinamism extraordinar. Acest sector se afla într-o dezvoltare tot mai accentuată. Tocmai de aceea, se impune adoptarea unor strategii cât mai potrivite, şi nu o dezvoltare oarecare. De asemenea, trebuie avut în vedere şi impactul pe care aceasta dezvoltare o are atât asupra mediului înconjurător, cât şi asupra populaţiei.

1.1. Analiza macromediului

Pentru a avea o imagine cât mai corectă a judeţului Dâmboviţa, este necesară o scurtă decriere a acestuia, menţionând totodată şi principalele atracţii turistice. De asemenea, trebuie întocmit un „tablou”al situaţiei în momentul de faţă a serviciilor de turism.

Situat în partea central sudică a României, în imediata vecinătate a capitalei, judeţul Dâmboviţa se suprapune bazinelor hidrografice ale râurilor Ialomiţa şi Dâmboviţa. Sub forma unui triunghi pe hartă, judeţul Dâmboviţa are o suprafaţă de 4054 km2, judeţul Dâmboviţa este unul din cele mai mici judeţe din ţară, reprezentând 1,7% din teritoriul ţării, situându-se ca întindere pe locul 37 între judeţe.

Relieful judeţului Dâmboviţa oferă o complexă exploatare turistică, teritoriul judeţului fiind alcătuit din 3 trepte de relief, ce se succed de la nord spre sud pe o distanţă de nivel de cca. 2400m. Formă de relief predominanta este cea de câmpie (aproximativ 50%), urmată de dealuri (41%) şi munţi (9%).

Dacă judeţul Dâmboviţa prezintă un relief cu o paletă generoasă de forme, climă, de asemenea, contribuie la crearea unei ambianţe favorabile călătoriilor. Clima este atât continentala (în Câmpia Romană şi Subcarpati ) cât şi temperat-continentala (în zonele munţilor cu înălţimi mijlocii şi înalte).

Existenţa unor elemente natural cu o valoare ridicată precum forme de relief, peisaje sau fauna şi flora- apreciate drept monumente ale naturii au impus organizarea lor în arii protejate, de tipul parcurilor şi rezervaţiilor. În judeţul Dâmboviţa, rezervaţiile naturale ocupa o suprafaţă de peste 2000 de hectare. Dintre acestea, cele mai importante rezervaţii naturale sunt următoarele: Cheile Tătarului, Izvorul Natural de la Corbii Ciungi, Rezervaţia naturală Orzea-Zanoaga, Peştera Cocora. 2 dintre cele mai importante momunente natural sunt Babele şi Sfinxul, situate în nordul judeţului, vizitate annual de mii de turişti.