Australia

A. DATE GENERALE

NUMELE OFICIAL : COMMONWEALTH OF AUSTRALIA (Uniunea Australiana)

SITUARE : Ocupa continentul cu acelasi nume situat in emisfera sudica, intre Oc. Pacific si Oc. Indian, la 10º41’-43º39’ lat S ( inclusiv insula Tasmania) si 113º09’-153º39’ long E

Limite: Marea Timor, Marea Arafura , Oc Pacific, Oc. Indian.

SUPRAFATA : 7686848 km2 (din care ins. Tasmania 67889 km2)

CAPITALA : Canberra , situate in SE tarii la cofluneta raurilor Molongo si Murrumbidgee. Constructia orasului incepe in 1913 ,iar in 1927 devine capiatala federala. Conceputa strict functional, ca centru politico-administrativ si oras gradina. Canberra a devenit, in ultimele decenii, un important centru financiar-comercial, stiintific si de invatamant. Academia Australiana de Stiinte , Academia de stiinte sociale, 2 universitati,colegii, mari biblioteci.

Monumente: Parlament House, catedrala St. Andrews, Albert Hall, Muzeul Militar.

LIMBA OFICIALA : Engleza. Arborigenii folosesc limbi proprii, neinrudite cu familiile de limbi cunoscute in E Oc. Pacific.

DIVIZIUNI ADMINISTRATIVE: 7 state = “states” si un teritoriu “territory”.

Teritorii dependente : ins. Christmas, ins. Ashmore si Cartier , ins Cocos/Keeling, ins. Heard si Mc Donald in Oceanul Indian, ins. Lord Howe, ins. Norfolk, ins. Marii Coralilor, ins. Macquarie.

ISTORIA : Austarlia este populate, cu 40000 de ani i.e.n. , de triburi de vanatori si pescari imigranti in N. In sec 18 cei cca 300000 de aborigeni traiau grupati in peste 500 de triburi. Navigatorii spanioli ,portughezi si olandezi descopera si exploreaza, la inceputul sec 17 , coasta de N si V a Australiei. In 1642 Abel J Tasman descopera insula care din 1853 ii poarta numele. La 20.04.1770 James Cook atinge coasta rasariteana si declara Australia , la 23.08.1770, posesiune britanica. Dupa fondarea primei asezari pe teritoriul Australian iau nastere in urma unei puternice imigratii engleze, colonii separate( New South Wales, 1823; Tasmania, 1825; Western A.,1838, South A.,1842; Victoria,1851; Queensland,1859), care primesc incepand cu 1850, o larga autonomie interna. In prima jumatate a sec 19 incepe explorarea, apoi popularea interiorului continentului. Decoperirea aurului in 1851 ,in New South Wales si Victoria provoaca un nou val de imigranti, pop celor 2 provincii creste de la 265000 loc la 886000 in 1860.La 1.1.1901 ,cele 6 coloni autonome se unesc formand “ Commonwealth of Australia” cu statut de dominion in cadrul Imp. Britanic; colonia britanica Papua(1906) si terit. Genrman Noua Guinee(1914) sunt subordinate administrative Australiei. Alaturi de MArea Britanie , Australia participa la cele doua razboiae mondiale. Australia este membru fondator al ONU (1945), face parte din pactele ANZUS si SEATO si participa cu trupe la razboaiele di Coreea si Vietnam.

Australia cunoaste o perioada de criza economica insotita de o inlata rata a inflatiei si a somajului, iar pe celalat plan extern extine relatiile cu Japonia, S.U.A. si CEE.

ORGANIZAREA DE STAT : Monarhie constitutionala , potrivit constitutiei intrate in vigoare la 1.1.1901, amendata ultima oara la 21.5.1977, seful statului fiind regina Marii Britanii, reprezentata de un guvernator general.

SARBATOAREA NATIONALA : 26 ianuarie ( ziua Australiei- aniverssarea fondarii primei asezari in New South Wales de catre capitanul Arthur Phillip-1788)

CONDITII NATURALE : Australia se caracterizeaza prin unitati de relief de dimensiuni continenetale, printro clima temperata( in S) si tropicala (in N), vegetatie si fauna orginale, unice in lume;

Relief : Este dispus in trei mari trepte ( de la E la V): Cordiliera Australiana , Depr. Centrala, Marele Podis Vestic. Cordiliera Australiana ( Greate Diving Range) este un sistem de podisuri,dealuri si munti nu prea inalti, extins pe cca 3400 km de-a lungul marginii de E a continentului. Constituie principal cumpana de ape a tarii de a care pornesc spre E rauri scurte spre interior( V si SV) principalele fluvii ale Australiei :Murray cu afluentii sai Darling si Mrrumbidgee cu afl. Sau Lachlas. Depresiune Centrala formata din capii , dealuri si masive isolate, cuprinde 3 compartimente : Campia Nordica joasa si relative recenta, Campia de mijloc, o vasta zona endoreica si uscata in bazinul hidrografic al lacului Eyre si Campia Sudica ,dezvoltata in bazinul hidrografic Murray – Darling , o campie fluviala tipica ce reprezinta principal zona Agricola a tarii. Marele Podis Vestic ,care ocupa aproape 50% din suprafata Austarliei , este o regiune tabulara putin inalta cu munti insulari in E si podisuri inaltate de miscari tectonice recente in V si N. Cuprinde 3 mari sectoare : Marele Desert de Nisip in NV ,Gibson Desert in partea centrala , Marele Desert Victoria in S. Campii litorale relative inguste fac trecerea intre marele podis vestic si Oceanul Indian.

Clima : In N clima este tropicala cu un sezon uscat si cu ploi de vara care sunt bogate pe tarm si scad spre interior pana la 500 mm pe an. Uneori se abat uragane asupra tarmurilor. In Australia de E, muntoasa , clima tropicala trece treptat in clima temperata cu precipitatii bogate pe clina estica a muntilor si mai reduse pe clina vestica a Cordilierei. In insl. Tasmania clima temperata capata o nuanta oceanica tipica. Climatul semiarid afecteaza o fasie aproape circulara la periferia Marelui Podis vestic si se caracterizeaza prin veri foarte calde , cu ingheturi si precipitatii relativ reduse. In marele Podis Vestic clima este arida, desertica, cu precipitatii sub 200mm/an , in unele locuri chiar sub 50 mm/an, cu amplitudini termice diurne pronuntate si vanturi( alizee) uscate si fierbinti.

Hidrografie : Cu exceptia sistemului fl. Murray- Darling, apele Australiei sunt scurte in E sau temporare in restul teritoriului.

Vegetatie si fauna : Vegetatia foarte bogata si originala , include paduri tropicale umede cu bambusi, palmieri , orhidee, paduri subtropicale cu eucaliti, accacia,ferigi arborescente, savane cu graminee si arbori butelie, casuarina ,iarba copac,stepe cu dessisuri de maracini si arbusti cu ghimpi. In tasmania padurile de nothofagus , pocarpus , araucaria ocupa mari suprafete.

Fauna ,extrem de originala include numeroase” fosile vii” ,intre care marsupialele( 40 specii de canguri, lupus marsupial, cartita marsupiala, ursul koala), cainele dingo, ornitorincul, echidna,666 specii de pasari, sarpe covor, rama gigantica, si pinguni.