Extras din proiect
DIN SUMAR…
Date generale
Aspecte economice
China în contextul economic mondial
China si criza economica mondiala
Corporaţii transnaţionale prezente în China
Sistemul bancar
Agricultura
Turismul în China
Industria Chinei
China, în căutarea de noi resurse energetice
Pericolul produselor din China
Relaţiile româno-chineze
Curiozitati
Concluzii finale
Date generale
Capitala: Beijing
Oras principal: Shanghai
Limba oficiala: Chineza
Sistem politic: Republica semiprezidentiala
cu dictatura
Preşedinte: Hu Jintao
Prim-ministru: Wen Jiabao
China este situată în estul Asiei, fiind mărginită în nord de Republica Mongolă şi de Rusia; în nord-est de Rusia şi Korea de Nord, în est de marea Galbenă şi Marea Chinei de Est; în sud de Marea Chinei de Sud, Vietnam, India, Bhutan şi Nepal; în vest este mărginită de Pakistan, Afghanistan şi Tadjikistan şi în nord-vest de Kyrghistan şi Kazahstan.
Chinei îi aparţin mai mult de 3400 de insule.
China este cea de-a patra tara ca suprafata din lume
1.Rusia - 17.075.200 km²
2.Canada - 9.976.140 km²
3.SUA - 9.629.091 km²
4.China - 9.596.960 km²
avand cea mai mare populatie dintre toate statele lumii.
Populatie: 1,330,044,544 (iulie 2008)
Densitate: 140 loc/km²
Structura pe varste: (2008)
0-14 ani: 20.1% (barbati 142,085,665/femei 125,300,391)
15-64 ani: 71.9% (barbati 491,513,378/femei 465,020,030)
65 de ani: 8% (barbati 50,652,480/femei 55,472,661)
Rata de crestere a populatiei(2008): 0.629% (8.365.980 mil)
Aspecte economice Principalii indicatori macroeconomici
PIB: 7.8 trilioane $ (2008)
pe cap de locuitor: 6100 $
rata de crestere: 9.8% (2008)
repartizarea pe sectoare:
agricultura: 10.6%
industrie: 49.2%
servicii: 40.2% (2008)
Forta de munca: 807.7 milioane (2008)
Rata somajului:
4% in zonele urbane.
rata mare a somajului in zonele rurale (2008)
Bugetul:
venituri: 868.6 miliarde $
cheltuieli: 850.5 miliarde $ (2008)
datoria publica: 15.7% din PIB(2008)
Rata inflatiei : 6% (2008)
Rezerva nationala de bani:
2.3 trilioane $ (31 Octombrie 2008)
Economia Chinei: Dragonul din carton
Preamarirea economiei chineze a devenit o "moda" la fel ca aceea a anilor '60-'70, cand obiectul idolatriei era "miracolul japonez". Dar pana si atunci laudele erau mult mai justificate decit sunt cele de astazi la adresa Dragonului din Extremul Orient. Ori , astazi, putem vorbi de confectiile fabricate in China sau de conservele de fructe "made in China" - dar nu de automobilele chinezesti, computerele chinezesti, instalatiile de foraj submarin si softul produs acolo.
Dragonul este cvasiabsent din tot ce inseamna economia de avangarda, de noua generatie. Oamenii sai de stiinta nu au cistigat nici un Premiu Nobel. Pretul platit pentru momentana prosperitate a unor ramuri economice - mai ales din industria usoara - sunt cele citeva zeci de dolari pe luna platiti femeilor care stau zece ore pe zi cocosate peste masinile de cusut (lucrind mai ales in lohn) si o inspaimintatoare poluare a mediului. Nimeni nu-i invidiaza pe columbieni, peruani sau mexicani ca fac acelasi lucru..
De fapt, China isi pune la dispozitia companiilor vestice o mina de lucru bine calificata dar prost remunerata: in China ramin cativa dolari, de zece ori mai multi intra in conturile companiilor de care vorbeam.
China are si probleme sociale. Chiar daca isi va dubla PIB-ul pe cap de locuitor - ceea ce inseamna alt deceniu de ascensiune neintrerupta de crize - tot va ramane printre cele mai sarace tari de pe glob conform acestui indicator. China ar pica de asemenea orice test privind calitatea vietii: acces la educatie, la sistemul de sanatate, la conectare cu lumea informatica, la decizia politica si administrativa.
Pur si simplu este prea mare pentru a se incadra in standardele occidentale ale avutiei judecata individual si nu national. Recentul dinamism economic lasa in afara potentialei prosperitati o parte atit de insemnata a populatiei incat ridica serioase semne de intrebare asupra sustenabilitatii sale in timp.
Mai devreme sau mai tarziu, in urmatoarele doua decenii China va trebui sa se confrunte cu pluripartitismul si accentuarea democratiei. Nimic nu ne spune astazi ca acest test major va fi o "aterizare lina", ferita de felurite convulsii, inclusiv cu potential impact economic.
China mai are si o problema de definire simbolica in ansamblul global. Un stat care are putere militara - Beijingul cheltuieste un sfert din PIB pentru bugetul militar - si putere economica, dar nu are putere simbolica, are o problema. SUA au folosit patru decenii vehicolul simbolic al apararii sistemului occidental impotriva comunismului, o rafinata armata de popcultura (filme, muzica, etc) si un mediu universitar de top care a racolat (si racoleaza) creiere de pe intregul mapamond.
Multi isi doreau/isi doresc sa devina americani, sa traiasca in America. Deocamdata, nimeni nu isi doreste sa devina chinez si sa traiasca in China. Nici macar un est-european chinuit de tranzitie. Modelul nu pare destinat exportului - la fel ca in secolul al XVll-lea. Vehicolul simbolic al puterii ales de China - un amestec de vechi confuncianism, nationalism si comunism reformat - este strict de uz intern.
Insa China isi poate consolida un eventual rol de putere in plan regional, mai ales daca va netezi asperitatile istorice ale relatiei cu Rusia (recent si-a rezolvat diferendul privind frontiera cu acest stat-cheie in zona) si se va apropia treptat de o Japonie slaba militar, dar extrem de puternica economic si sprijinita de SUA in plan politic.
Preview document
Conținut arhivă zip
- China - Miracol sau Miraj.doc
- China - Miracol sau Miraj.ppt