Croazieră pe Dunăre

I. Prezentarea generala a produsului

Romania dispune de un potential turistic foarte bogat si variat reprezentat de resurse naturale si antropice deosebit de valoroase. Acestea se prezinta dintr-o varietate de forme de relief cum ar fi : izvoare de apa minerala si termala, lacuri folosite pentru agrement, natatie si pescuit sportiv, un valoros fond cinegetic concentrat in paduri de foioase si conifere, peisaje diverse de la cel al crestelor montane dezvoltate la peste 2.000 m la cele de campie, litoral si Delta Dunarii.

Unul dintre atuu-urile de care se bucura Romania este prezenta Dunarii. Dunarea este al doilea fluviu, ca lungime, din Europa, dupa Volga si al douazeci si saselea din lume, ce curge pe o distanta de 2858 km este un important drum fluvial international, curgand prin 10 tari (Austria, Bulgaria, Croaţia, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, Romania, Ucraina, Serbia), avand afluenti in alte sapte tari si trecand prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad.

Ultimii 1.075 km din cursul Dunarii, adica 38% din lungimea acestui important fluviu european, apartin Dunarii de Jos, ce incepe la Bazias si isi incheie drumul formand inaintea contopirii sale cu Marea Neagra, una din cele mai frumoase Delte din Europa si chiar din lume.

De la intrarea sa in tara, Dunarea strabate mai multe zone pitoresti, acestea se pot imparti in mai multe sectoare, prezentate, pe scurt in continuare.

In zona de munte se desfasoara un imens defileu de 144 km lungime, care, in zona Cazanelor Mari si Cazanelor Mici, atinge maximul de spectaculozitate, prin salbaticia reliefului modelat in calcare si prin ingustimea lui. In defileu apar si o serie de largiri de vai, care astazi, ocupate fiind de apele lacului de acumulare de la Portile de Fier, s-au transformat in golfuri.

Dupa iesirea din defileu, Dunarea strabate spre est zona de contact a Campiei Romane (mai joasa in est) cu Podisul Prebalcanic (calcaros, zona mai inalta).

Intre Gura Vaii si Calafat, valea include un vast spatiu de lunca si mai multe terase, ceea ce ii confera un aspect foarte pitoresc.

De la Calafat pana la Islaz (gura Oltului), fluviul urmareste un traseu cu serpuiri largi de la vest la est. Lunca larga de pe malul romanesc contrasteaza cu malul inalt, de circa 120-135 m, calcaros, gresos, situat pe partea dreapta.

Intre Calarasi si Braila lunca devine dominanta, formele specifice acesteia fiind grupate in Balta Ialomitei si Balta Brailei. In acest ultim sector a fost creat Parcul Natural Insula Mica a Brailei.

In sectorul fluviatil de la Calarasi la Braila/Galati, cursul Dunarii prezinta faleze sculptate in loess, cu un aspect specific acestei roci moi, malul drept al Dunarii continuand sa fie mai inalt.

In interiorul Dobrogei, cursurile multor vai au fost barate de aluviuni si o multime de lacuri (limane) insotesc valea fluviului.

In lungul Dunarii de Jos, atractiile turistice sunt legate de relieful spectaculos din sectorul montan si din Podisul Prebalcanic, din falezele de loess din Dobrogea si peisajele celor mai vechi munti de pe teritoriul Romaniei (Muntii Macin). Se adauga multimea ostroavelor, baltilor, garlelor, lacurilor (limanelor), bratelor principale si secundare. Spatiile acvatice sunt insotite, in zona Calafat – Ciuperceni, de un interesant relief de nisipuri (dune).

Ca o incununare deplina a traseului sau in Romania, Dunarea ii ofera acesteia un ultim dar: Delta Dunarii.

Delta Dunarii este un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogata fauna ornitologica de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) si ihtiologica (reprezentata de cam 100 de specii, din care amintim heringul de Dunare si sturionii, de la care se obtine pretiosul caviar). Este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa. Ea acopera o suprafata de 2.681 km2.

In 1990 UNESCO a inclus Delta Dunarii, cea mai noua forma de relief din Romania, ferita de "progresul industrializarii", printre rezervatiile biosferei.