Valorificarea potențialului turistic al Județului Iași

I.Localizarea şi caracterizarea judeţului Iaşi:

Scurt istoric:

Există oraşe care au o adevărată vocaţie pentru istorie şi Iaşul, capitala formală a Moldovei, este unul dintre aceste oraşe.

Situat în zona de contact a Podişului Central Moldovenesc cu Câmpia Moldovei, oraşul a avut nucleul iniţial pe prima terasă a râului Bahlui. Ulterior şi-a mărit treptat aria în sesul Bahluiului şi pe versanţii a şapte dealuri, numindu-se Oraşul celor şapte coline.

Numeroase descoperiri arheologice arată că aceste zone au fost locuite neântrerupt încă din paleolitic.

S-au identificat multe aşezări datând din secolele VII-XIV, ceea ce demonstrează că teritoriul viitorului oras era intens locuit. Documentele vremii il mentioneaza ca targ in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, ca punct de vama in 1408 si ca oras in 1415 si 1434 cind exista aici o curte domneasca. Capitala a Moldovei din secolul al XV-lea pina in 1859, Iasul a cunoscut o dezvoltare mai accentuata indeosebi din a doua jumatate a secolului al XVI-lea cand domnia a renuntat la sistemul de conducere a statului prin deplasari periodice la diverse curti din tara, stabilindu-se definitiv in acest oras. In aceasta calitate, localitatea a trait din plin toata istoria zbuciumata a Moldovei, cu multe vicisitudini pricinuite de turci, tatari, poloni sau caucazi care au ars si pradat orasul succesiv in anii 1358, 1577, 1616, 1650, 1686 si 1821. Domnia lui Vasile Lupu (1634-1653) s-a rasfrant in infatisarea orasului care a fost imbogatit cu noi edificii.Dezvoltarea asezarii a continuat si in secolul al XVII-lea, in 1776 semnalizindu-se 30 de bresle ale mestesugarilor si negustorilor ieseni. Iasul a jucat un rol foarte important in lupta pentru faurirea Romaniei moderne. In 1848 a izbucnit aici revolutia burghezo-democratica din tarile romane, ale carei idealuri au inflacarat intreaga tara. Tot la Iasi, la 5 ianuarie 1859 au fost puse bazele Unirii Principatelor si realizarea statului national prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn.

Încă din secolul al XVII-lea Iaşul se anunţă a fi un important centru cultural, aici funcţionând prima tipografie din Moldova şi prima şcoală superioară, Academia Vasiliana.

În Iaşi au creat şi respirat, în timpuri mai bune sau mai grele, celebri cărturari şi mitropoliţi, istorici şi artisti, arheologi şi scriitori, precum Grigore Ureche, Dimitrie Cantemir, Ion Neculce. În a doua jumatate a secolului trecut a luat fiinţă gruparea cultural literară, Junimea care a reunit nume de mare prestigiu ca Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creangă etc.

Perioada interbelica reprezintă un nou moment de vârf al Iaşului marilor destine, zidiri si iubiri, in principal susţinut de intelectualii din cercul revistei Viaţa Romanească.

La sfârsitul celui de al doilea război mondial, oraşul aparea multora ca un " poem încheiat", ca o "piatră de hotar".

Astăzi Iaşul este cel mai important centru social, economic şi cultural al Moldovei, remarcându-se prin trecutul lui care se amestecă remarcabil cu prezentul. Vechile cladiri, acoperite de patina timpurilor se îmbina armonios cu noile construcţii, oraşul cunoscând o dezvoltare puternică datorită invăţământului şi economiei locale.

Aşezare geografică:

Judeţul Iaşi este situat în nord-estul României, mai exact la 47 latitudine nordică şi 27 longitudine estică. Pe teritoriul României, vecinii sunt judeţele Botoşani, Suceava, Neamţ şi Vaslui. La est, judeţul Iaşi este delimitat de frontiera cu Republica Moldova.

Judeţul se întinde pe o suprafaţă de 5470 km, cu o medie de altitudine de mai puţin de 250m. Oraşul se află pe râul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsă în râul Prut. Prin extinderea lui, Iaşul nu mai este acum legendara urbe a celor 7 coline, ci oraşul celor 9 coline (Cetăţuia, Tătăraşi, Galata, Copou-Aurora, Bucium-Paun, Sorogari, Ciric, Repedea si Bârnova), cu altitudini variind între 40 m în Lunca Bahluiului şi 400 m pe Dealul Păun şi Dealul Repedea.

Principalele coline sunt Copou, Cetăţuia, Tătăraşi şi Galata. Oraşul mai este traversat de râul Nicolina şi de pârâul Sorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la răsărit de oraş, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.

Căi de acces:

Rutiere -DN28 (Roman) - Izvoarele- Târgu Frumos- Iaşi-Huşi;

-DN28B -Târgu Frumos - Botoşani;

-DN28A - Târgu Frumos-Paşcani - (DN2) Suceava;

-DN24C - Iaşi - Rădăuţi Prut -Rep. Moldova;

-DN24 Mărăşeşti - Tecuci - Bârlad - Vaslui - Iaşi - Sculeni - Republica Moldova;

Linia ferată -Bucureşti - Bacău - Paşcani - Suceava; Paşcani-Târgu Neamţ, Paşcani - Iaşi;

-Iaşi - Podu Iloaiei - Harseni - (Săveni) - Leorda - (Dorohoi) - Botoşani;

-Iaşi - Vaslui;

Aeroport: la Iaşi;

Puncte vamale: la frontieră cu Republica Moldova:

Rutier- Sculeni;

Feroviar - Ungheni;