Ecoturism și turism rural în Maramureș

Turismul în judeţul Maramureş

1.Motivaţia turistică

Judeţul Maramureş, situat la graniţa nordică a României cu Ucraina, cuprinde vechile "pământuri" ale Maramureşului, Chioarul, Lăpuş şi Depresiunea Baia Mare.Datorită bogăţiilor în aur, argint, plumb, zinc, sare, păşuni întinse, păduri şi terenuri agricole, faună şi floră, au făcut ca acest judeţ să fie locuit cu mii de ani în urmă.Municipiul Baia Mare este reşedinţa administrativă a acestui judeţ.Acum populaţia este alcătuită din români (81%), maghiari (10,5 %), ucraineni (6,8 %), rromi (1,3 %), germani (0,6 %) şi alte naţionalităţi. Din suprafaţa de 6.215 kmp a judeţului, zona montană ocupă 43 %, cu Munţii Rodna şi Masivul Pietrosul (2.303 m) - cel mai înalt din Carpaţii Orientali - şi zona vulcanică cu Munţii Gutai şi Tibles (1.300-1.800 m); 30 % din suprafaţă sunt dealuri şi platouri iar 27 % sunt ocupate de depresiuni, lunci şi terase. În mijlocul Maramureşului, a Munţilor Rodnei, Gutai şi Tibles se găseşte Depresiunea Maramureşului, cea mai mare din România (75 km lungime şi 20 km lăţime). Pe crestele munţilor iarna domneşte până în lunile mai-iunie.Maramureşul, însemnând vastul ţinut istoric al Maramureşului, este considerat una din cele mai bine păstrate zone ale Europei din perspectiva antropologiei culturale şi a etnografiei. Încă mai există vechi tradiţii datorită munţilor înalţi care adăpostesc lunga depresiune din toate părţile. Morosenii, aşa cum se auto-intitulează oamenii din Maramureş, sunt ospitalieri, le plac compania şi discuţia.

Maramureş este una din puţinele zone în care costumul tradiţional a fost păstrat aproape nealterat de către influenţele urbane. Judeţul Maramureş este cunoscut încă din antichitate pentru expoatarile de minereuri. În anul 1884, la Firiza, lângă Baia Mare, s-a început prelucrarea plumbului iar în 1920, prelucrarea zincului la Fabrica Phonix. Zona judeţului Maramureş păstrează multe din vechile tradiţii româneşti cum ar fi folosirea lemnului în construcţii cât şi costumele tradiţionale purtate în zilele de sărbătoare.

Motivaţia turistică se regăseşte în următoarele scopuri: destindere, divertisment, dezvoltare.

Datorită zonei turistice a Maramureşului,motivaţiile turistice se regăsesc astfel:

a)motivaţia socială (de adeziune, de apartenenţă la grup, comunitate culturală) se identifică în nevoia omului de a căuta grupul de excursionişti, de a se integra în acest grup.

b)motivaţia cognitivă: se identifică cu nevoia de cunoaştere a tradiţiilor, obiceiurilor, meşteşugurilor, istoriei culturii altor centre de civilizaţie.

c)motivaţia de concordanţă între cunostere, simţire şi acţiune: contribuie la integrarea personalităţii şi se regăseşte în acţiunile turistice cu caracter coparticipativ în nevoia de a găsi locuri liniştite în mijlocul naturii.

d)motivaţia de repaos şi de reconfortare ca principala motivaţie turistică este satisfăcută printr-un complex de condiţii şi de mijloace în afara reşedinţei indivizilor.

e)motivaţia estetică: exprimă tendinţa omului spre frumos, spre artă, cultură şi civilizaţie, spre peisaj indit.

2. Prezentarea contextului economic

Maramureşul, ca poziţie geografică, reprezintă poarta de intrare în România dinspre Uniunea Europeană şi Ucraina. Aceast avantaj îi oferă multe oportunităţi de dezvoltare economică. La nivel regional, economia numără anumiţi factori pozitivi care ar putea să se transforme în oportunităţi considerabile de dezvoltare.

Economia bazată pe cunoaştere obligă firmele din regiune să crească volumul investiţiilor în resursa umană şi să o formeze profesional la nivelul ultimelor descoperiri de tip tehnologic şi organizaţional.

Ritmul susţinut de creştere economică din ultimii ani, a reflectat în dinamica PIB şi creştere moderată a productivităţii muncii Investiţiile au înregistrat o creştere susţinută în aproape toate domeniile. Creşterile mai spectaculoase s-au înregistrat în sectoarele: utilităţi, produse din materiale nemetalice, servicii pentru întreprinderi, poştă şi telecomunicaţii, comerţ cu amănuntul, construcţii.

CONCLUZII DIN ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC

La nivelul local ca şi la nivelul regiunii a avut loc acelaşi trend care s-a manifestat la nivel naţional generând scăderea ponderii agriculturii şi a sectorului industrial şi creşterea ponderii sectorului de servicii. Industria prelucrătoare a beneficiat de investiţii directe care îi va permite să crească volumul producţiei ca şi productivitatea muncii - pe tipuri de activităţi