Evaluarea Potențialului de Dezvoltare a Ecoturismului

Patrimoniul natural al Republicii Moldova ca potenţial de dezvoltare a ecoturismului

Republica Moldova, o ţară mică din sud-estul Europei, cu o suprafaţă de 33,7 mii km2, se învecinează la Est cu Ucraina, la Vest - cu România. Potenţialul turistic al R. Moldova, destul de însemnat din punctul de vedere al varietăţii monumentelor naturale şi valorii istorico-culturale şi estetice, permite dezvoltarea cu succes a ecoturismului. „Rezervaţiile ştiinţifice, cele naturale (silvice, de plante medicinale şi altele), peisagistice reprezintă, de fapt, complexuri de cele mai diverse monumente ale naturii. Pe teritoriile lor, de regulă, se află mai multe monumente antropice, fapt care sporeşte valoarea şi atractivitatea lor" [58, p.54].

Conform Legii RM nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, sunt prezente 466 de obiective şi monumente naturale, cu o suprafaţă totală de 66,5 mii ha sau 1,96% din teritoriul ţării.

Ariile naturale protejate din Moldova (anexa 7) sunt prezentate în calitate de 5 rezervaţii ştiinţifice (cu o suprafaţă totală de aproximativ 19,4 mii ha), 63 de rezervaţii natural-silvice, de plante medicinale şi mixte (peste 8009 ha), 41 de rezervaţii preisagistice (34,2 mii ha), 13 rezervaţii de resurse, 32 de arii cu management multifuncţional (peste 1000 ha), 130 de monumente ale naturii, 20 de monumente de arhitectură peisagistică, o grădină botanică (105 ha), două grădini dendrologice şi una zoologică (20 ha), precum şi rezervaţii în curs de elaborare (Parcul Naţional de la Orhei, Nistrul de Jos, Pădurea Domnească, Rezervaţia Biosferei de la Lozova). În ţară, există 433 de arbori seculari luaţi sub ocrotirea statului şi 269 de specii de animale şi plante, incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova.

Din punct de vedere paleontologic, teritoriul R. Moldova este unul din cele mai bogate şi unice în Europa, având o mare valoare ştiinţifică şi turistică, ce include monumente geologice şi paleontologice luate sub ocrotire, în număr de 86, cu o suprafaţă totală de peste 2681 ha, inclusiv aflorimente geologice (15 obiecte), râpe (23), amplasamente de faună fosilă (6), stânci (3), movile de recif (5), vâlcele (3), defileuri (7), cariere (6), fracturi tectonice, falii tectonice, profiluri şi secţiuni geologice, pante şi maluri abrupte, chei, coline, peştere, pâlnii carstice, grote, meandre, praguri, terase, complexuri geologice, soluri fosile, hârtoape, argile etoliene [58, pag.54].

Pe teritoriul republicii, se află câteva sute de astfel de amplasamente, puncte sau concentrări de monumente, de importanţă ecoturistică şi ştiinţifică ca lanţul de stânci calcaroase cu defileuri pitoreşti, care se întind în lunca Prutului, de la satul Teţcani până aproape de localitatea Balatina -sistem deosebit de interesant, în care se regăsesc stâncile şi grotele de la Corjeuţi, Trinca, Buzdujeni, Brânzeni, Duruitoarea, Buteşti şi Cobani.

În cadrul zonei Nistrului de Mijloc, deosebit de atractive sunt monumentele de la Naslavcea, Cosăuţi, Bursuc, Climăuţii de Jos, Răspopeni, Pripicenii-Răzeşi, Pocşeşti - din dreapta râului şi Raşcov, Ofatinţi - din stânga lui, iar în regiunea Nistrului Inferior se evidenţiază cuiburile fosiliere de la Calfa, Salcia, Varniţa (malul stâng) şi monumentul geologo-paleontologic Văgăuna Clocot din Tiraspol.

În sudul Republicii Moldova, se evidenţiază cuiburile fosiliere de la Taraclia, Cimişlia, Luceşti, Găvănoasa, Văleni, Cişmichioi, Etulia şi altele.

Monumentele hidrologice luate sub protecţie nu sunt atât de numeroase - 31 de obiective cu o suprafaţă de 100 ha. Moldova dispune de o reţea de peste 1600 de lacuri de acumulare, majoritatea cărora au o arie de până la 20-30 ha. Dintre ele, 22 au suprafeţe ce depăşesc 100 ha fiecare. Luate împreună, aceste lacuri ocupă o suprafaţă totală de aproape 25 mii ha, acumulând peste 1 miliard m3de apă. Cele mai mari lacuri sunt situate la Costeşti pe Prut (7700 ha), la Hidrocentrala de la Dubăsari (6750 ha), Termocentrala Cuciurgan (2800 ha), Taraclia (1129 ha), Ghidighici (900 ha) şi Ialoveni (708 ha). În mai multe lacuri, sunt crescute specii de peşti de calitate superioară, spre exemplu, crapii argintii solicitaţi pretutindeni.